„Mizeria” numita buget pentru Maramures

* Credem ca multi dintre cei care conduc localitatile Maramuresului ar suporta mai bine o „injuratura de mama” decat sa-i intrebi despre buget. Si cum sa nu le urce tensiunea, cand banii se impart dupa o formula „mizerabila” si „aberanta”. De la un an la altul, formula prin care se impart banii pentru localitati creeaza tot mai mari probleme si starneste reactii tot mai dure. Toata lumea-i constienta ca banii se impart pe niste criterii absurde, insa cei care ne conduc se incapataneaza sa lase „pe piata” o „mizerie”. Inclusiv Teodor Luputi, directorul Directiei Generale a Finantelor Maramures, recunoase ca modul de repartizare a banilor duce la situatii incorecte: „acolo unde comunitatea este bogata, daca sunt investitori pe raza comunei, cum este Farcasa, obtin resurse foarte slabe de la buget prin formula. Daca-mi aduc bine aminte, in Farcasa vorbim de mai putin de 1,5 miliarde lei vechi. In timp ce alte comunitati, cum este Borsa, care are suprafata mare si populatie semnificativa, obtine 44 de miliarde, aproape cat toate celelalte municipii si orase la un loc. Nu poti sa spui ca formula este corecta, dar un lucru il rezolva. Si anume, sa finanteze toate localitatile, sa le aduca la nivelul venitului mediu pe locuitor la nivel de judet. Si atunci, Baia Mare si Sighetul nu primesc resurse decat foarte putine. Baia Mare este undeva la 9 miliarde. Este adevarat ca in acelasi timp Moiseiul are 23 de miliarde”. Care-i smecheria? „Sigur, si de aceasta data se calculeaza tot cu formula din 273/ 2006, din legea finantelor publice locale. Aici conteaza intravilanul, populatia, ventul pe cap de locuitor in comuna respectiva si gradul de realizare a veniturilor proprii”, explica Luputi. El ne-a mai spus ca anul trecut a facut impreuna cu presedintele Consiliului Judetean si cu senatorul Gheorghe Barlea un demers catre ministrul Pogea, in care au explicat „deficientele formulei si cum ar trebui corectate”. Dar intre timp s-a schimbat si ministrul si Guvernul. Dar formula de calcul rezista. Poate va amintiti ca anul trecut cea mai invocata explicatie pentru cei nemultumiti de felul cum s-au impartit banii a fost „inexistenta PUG-urilor (Plan Urbanistic General)”. Intre timp, multe dintre localitati se pot lauda ca au PUG nou, dar bugetul e tot „in plop”: „Cam jumatate dintre primarii au PUG-uri noi. Numai ca aici intervine alta problema. Trebuie sa fie facute cu un an inainte, sa fie luate in evidenta la 1 iulie. Problema este alta: PUG-ul, suprafata intravilanului (ca despre asta vorbim), conteaza la repartizarea primara doar cu 25%, restul este populatia. Si atunci chiar daca cineva isi mareste PUG-ul de 5- 6 ori poate sa nu aiba nicio influenta. La Somcuta s-a marit suprafata intravilanului de 6 ori si dupa repartizare are aceeasi suma ca si anul trecut”, spune Luputi. In topul „ghinionistilor” este fara doar si poate Viseu de Sus. Anul trecut i s-a explicat primarului ca n-a primit mai multi bani pentru ca PUG-ul n-a fost depus mai repede. Dar intre timp, Vasile Ciolpan a incercat sa indeplineasca criterii cum ar fi incasarea cat mai mare de taxe si impozite. Doar ca in acest an n-au mai fost punctati cei care au avut incasari mari ci aceia cu incasari minime. Explicatia? „O interpretare diferita a legii”: „Anul acesta am inteles ca s-au luat in considerare incasarile minime. Noi am incercat sa facem incasari mari, ca asta a cantarit anul trecut. Am incercat sa facem incasari maxime, dar n-am reusit pentru ca aproape 5 miliarde ne datoreaza firmele care au lucrat la calamitati. Iar pentru ca nu si-au primit banii pe lucrari, nici ei nu si-au platit impozitele. Altfel faceam incasari de aproape 100%”, spune Ciolpan. El considera ca „e inacceptabil ca un oras de 17 mii de locuitori sa ia ca si o comuna de 5 mii de locuitori. Criteriile sunt absurde. Acum noua ne-au revenit 11 miliarde lei vechi. Eu nu pricep cum Viseul are 11 miliarde, iar Moiseiul 22 de miliarde. Comuna Stramtura are cat Viseul de Sus, iar la comuna Viseu de Jos, unde sunt 3 mii de locuitori, se dau bani cat la Viseu de Sus”. Nici in cealalta parte a judetului, lucrurile nu sunt deloc roz. Lucian Morar, primarul din Ulmeni a ajuns la concluzia ca „practic, legea bugetului ii incurajeaza pe cei care nu fac nimic, nici macar nu incaseaza impozite”. De ce-i suparat primarul? Ne-a raspuns tot printr-o intrebare: „Dar vi se pare normal ca Borsa sa ia 44 de miliarde? Vi se pare normal ca Moiseiul sa ia 24 de miliarde? Poienile de sub Munte 21 de miliarde? Iar de cealalta parte, Targu Lapus are 9 miliarde, Somcuta 9 miliarde, Ulmeni 10,5 miliarde? Anul trecut am avut 9 miliarde. Dar eu am facut 4 randuri de sesizari ca sa vina lumea sa-si plateasca impozitele. Cu atata am avut noroc ca am avut un grad foarte bun de incasare a impozitelor. Dar nu-i normala legea”. Primarul din Ulmeni a sesizat ca „deja s-a trecut in extrema cealalta. Nu mai exista extravilan, ca toate primariile si-au bagat tot terenul in intravilan, ceea ce nu-i normal. O alta aberatie este ca pentru terenul intravilan pe care nu sunt constructii se plateste mai putin impozit decat pentru cel extravilan. Dupa mine, legile ar trebui sa fie logice, dar asta nu-i logica deloc. Nu mi se pare normal sa se imparta aceeasi suma unei localitati care nu are sate apartinatoare ca si la una cu 7 – 10 sate. Cavnicul, Salistea, sau Dragomirestiul se pot compara cu Targu Lapus, Copalnic, Mires, Somcuta sau Ulmeni, unde sunt foarte multe sate? Noi in fiecare sat avem scoli, camine, gradinite, apa, canalizari, drumuri. Am 8 sate si fiecare crede ca la el in sat nu fac suficient. Pe cand unde-i o singura localitate trebuie un singur proiect pentru apa, un proiect pentru camin etc. Dar criteriile sunt aceleasi chiar daca-i o singura localitate ca si la una cu 12 sate”. „La calcularea bugetului nu se tine cont de starea sociala a localitatii. Noi suntem monoindustriali, se exploateaza numai lemn. Din asta nu castigam nimic, numai de pierdut avem. Pentru ca in urma exploatarii nerationale apar calamitati si viituri. Iar noi avem numai cheltuieli. Altii profita din exploatarile de lemn. Vorbesc singur, desi am facut adrese la ministere, la presedentie etc. N-am primit niciun raspuns. Ba mai mult, tot eu pic de fazan ca unii ma considera deja drept reclamagiu. Dar tirurile cu lemne trec zilnic pe aici si distrug strazi, rauri, distrug tot. Iar eu raman tot «reclamagiul din Viseu de Sus». Nu sunt informator, dar acum ca s-a schimbat Guvernul am facut noi adrese, ca totusi sper ca poate voi gasi pe cineva care sa se preocupe de distrugerea sistematica din Romania” - Vasile Ciolpan, primarul din Viseu de Sus Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro