„Maramuresul, o zona cu mare potential liberal”

Este ministrul Apararii si, o perioada, a detinut si portofoliul de la justitie si pe cel de la externe. Teodor Melescanu este un fel de „ministru universal” si unul dintre cei mai respectabili membri ai cabinetului Tariceanu. Teodor Melescanu s-a nascut la 10 martie 1941 in localitatea Brad (judetul Hunedoara). In 1964 a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti, apoi a urmat Cursurile postuniversitare de relatii internationale la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Stiinte Economice si Sociale a Universitatii din Geneva, Institutul International de Inalte Studii Internationale Geneva si Doctoratul in stiinte politice - drept international, la aceeasi universitate. A fost diplomat in MAE din 1966, ocupand diverse functii si fiind promovat succesiv prin concursuri si examene. A fost ministru al Afacerilor Externe, apoi senator. Ca urmare a fuziunii APR cu PNL, in ianuarie 2002 a devenit prim vicepresedinte al PNL. Din aprilie 2007 este ministru al Apararii. Este profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, Catedra de relatii internationale. Reporter: Ati declarat ca Romania nu a exportat arme in Georgia, in schimb MAE a confirmat exportul de arme in Georgia. Care sunt cauzele acestor declaratii contradictorii? Teodor Melescanu: In primul rand, nu este vorba de declaratii contradictorii, ci mai degraba de informatii gresit interpretate. Ceea ce am declarat eu s-a referit strict la Ministerul Apararii si, reiterez, ministerul pe care il conduc nu este producator de armament si, in consecinta, nu poate exporta arme catre exterior. Subliniez ca industria de aparare nu mai este in subordinea Ministerului Apararii, parte din ea fiind gestionata de Ministerul Economiei si Finantelor, cealalta parte fiind in subordinea AVAS. In mod firesc, pozitia Romaniei fata de acest subiect, este cea comunicata de MAE. Rep.: PNL ia in calcul o alianta pre-electorala sau doar una pentru formarea unei coalitii de guvernare? T.M.: PNL va candida singur la alegerile generale din toamna. Evident, in cazul in care PNL nu va obtine majoritatea pentru formarea unui nou Guvern, vom lua in calcul constituirea unei majoritati care sa respecte si sa-si insuseasca principiile stipulate in programul de guvernare liberal. Rep.: Ce criterii ar trebui sa indeplineasca viitorii parteneri de guvernare? T.M.: In primul rand, trebuie sa accepte ca, intr-o eventuala coalitie de guvernare, principalele optiuni ale PNL sa fie respectate. Astfel, trebuie concentrate toate eforturile pentru ameliorarea continua a mediului de afaceri din Romania, pentru stimularea productiei autohtone si a investitiilor straine. De asemenea, PNL nu va putea guverna decat alaturi de o alta formatiune politica ce va accepta ca esentiale urmatoarele prioritati: infrastructura, educatia, sanatatea, agricultura si dezvoltarea rurala. Toate acestea, in conditiile asumarii tuturor parametrilor necesari, astfel incat Romania sa-si respecte angajamentele luate in fata UE, care sa-i permita sa adere la zona Euro in intervalul 2012-2014. Rep.: Credeti in asigurarile date de specialisti si citate de presedinte, potrivit carora nu exista pericolul implicarii Republicii Moldova intr-o situatie similara celei din Georgia? T.M.: Da, sunt convins ca in acest moment nu exista pericolul implicarii Moldovei intr-o situatie similara cu cea din Georgia, avand in vedere ca factorii politici si contextul sunt total diferite. Data fiind pozitia strategica, dar si contextul geo-politic din regiune, o regiune marcata de conflicte inghetate, singura optiune valabila este cea a rezolvarii conflictelor pe cale diplomatica. Romania a facut mai multe oferte, in sensul de a fi principalul sprijin al Moldovei in ceea ce priveste apropierea acestui stat de institutiile europene si de UE. Declaratiile recente ale presedintelui moldovean Vladimir Voronin confirma faptul ca aceasta oferta a Romaniei a fost acceptata si transformata intr-o actiune politica importanta pentru cele doua parti. Rep.: Cum se vede Maramuresul de la Bucuresti, din punct de vedere politic? T.M.: Din punct de vedere politic, Maramuresul reprezinta una din zonele cu cel mai mare potential liberal, avand in vedere atat posibilitatile sale economice, cat si spiritul de intreprinzator al maramuresenilor, cu intelegerea clara ca doar un guvern liberal poate continua sa vina in intampinarea lor, prin stimularea initiativei private din zona. Rep.: Cea mai grea misiune internationala la care participa militarii romani? T.M.: Pentru a raspunde la intrebare, as vrea sa definim mai intai in ce consta greutatea si importanta unei misiuni externe, pentru ca lucrurile trebuie vazute atat din perspectiva luptatorului, a factorilor de risc la care sunt expusi militarii, cat si a eforturilor financiare si materiale care se fac de catre armata pentru instruirea, echiparea si dotarea acestora cu tehnica adecvata care sa le asigure protectie si siguranta sporita, inclusiv efectuarea transportului in si din zonele in care actioneaza. Pentru a avea un tablou al participarii Armatei romane la misiuni externe, vreau sa va spun ca, in acest moment, un total de 1562 de militari participa la misiuni internationale. Trupele noastre actioneaza, alaturi de aliati, in teatrul de operatii din Afganistan (total 783 militari), in cadrul ISAF (726), sub comanda NATO, si in cadrul operatiunii Enduring Freedom (57) a Coalitiei Multinationale condusa de SUA. Suntem prezenti si in Irak (total 500 militari) la misiunea NATO de instruire a militarilor irakieni (2), si la Operatiunea Iraqi Freedom a Coalitiei Multinationale (498). Participarea noastra in Balcani se concretizeaza prin prezenta, in Bosnia si Hertegovina (total 57 militari), la misiunea condusa de Uniunea Europeana (EUFOR) si, in Kosovo, la misiunea KFOR (total 150 militari) condusa de NATO. La aceste efective se adauga 60 de observatori militari si monitori si 12 ofiteri de legatura. Deci, avem un nivel de participare la misiuni internationale care transmite un semnal foarte clar despre hotararea Romaniei de a-si respecta angajamentele pe care si le-a asumat. Greutatea misiunii militarilor nostri din Kosovo - KFOR este accentuata de mandatul dificil de indeplinit din punct de vedere politic, avand in vedere situatia de securitate din zona si contextul international creat de statutul de independenta declarat unilateral de catre Kosovo, statut nerecunoscut, dupa cum stiti, de catre tara noastra. Referitor la situatia efectivelor care actioneaza in Irak, se poate spune ca, la ora actuala, situatia s-a imbunatatit in zonele in care actioneaza trupele noastre. Misiunile principale de patrulare si de control pe principalele cai de comunicatii si de asigurare a securitatii activitatilor si proiectelor CIMIC se desfasoara fara a se inregistra incidente grave. In ceea ce priveste situatia din Afganistan, consideram ca gradul de risc la care sunt supusi luptatorii nostri este cel mai ridicat, datorita instabilitatii situatiei din zonele in care sunt dislocati militarii romani si intensificarii atacurilor efectuate de insurgenti, atat pentru mentinerea controlului unor teritorii, cat si pentru protejarea culturilor din care se fabrica drogurile. Rep.: Cum vedeti diplomatia romana dupa scandalurile de presa si gafele din ultima vreme? T.M.: Politica externa a Romaniei a avut o consecventa a ei, indiferent de unele declaratii, poate contradictorii, sau interpretate in acest sens de catre mass-media. Ceea ce i se reproseaza si este real, avand in vedere ca m-am confruntat cu situatii de acest gen in perioada mandatului meu de ministru de externe, este faptul ca, la MAE, nu trebuie facuta alta politica decat cea nationala. Singura misiune a diplomatiei trebuie sa fie profesionalizarea continua a institutiei si a reprezentantilor ei, avind in vedere faptul ca acestia sunt promotorii interesului national in marile cancelarii ale lumii. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro