„Lupii moralisti”, in cazul Palatului Episcopal

* O mana de sigheteni minoritari se incapataneaza parca sa saboteze o investitie de 3 milioane de euro. Acestia au depus plangeri de revocare a deciziei de retrocedare a Palatului Episcopal. Gazeta are dovezi ca mult invocatul „interes al comunitatii” nu se mai aplica atunci cand e vorba de ei. Romania a devenit parca tara minoritarilor carora li se tolereaza orice, pentru ca atunci cand cineva are un punct de vedere ce nu le convine, automat sar in sus si urla ca sunt discriminati si ca se doreste „epurarea etnica”. Gazeta de Maramures are dovezi ca cei care pretind ca sunt manati in lupta de „interesul public” si de onoare, au uitat de aceste lucruri cand a fost vorba de interesele lor. Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii (ANRP) din subordinea Guvernului a decis ca Palatul Culturii din Sighetu Marmatiei trebuie retrocedat Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. Este de fapt decizie de retrocedare a unui imobil in favoarea Bisericii Ortodoxe. Dupa o serie de discutii, consilierii locali din Sighetu Marmatiei au hotarat ca decizia ANRP nu trebuie contestata, deoarece s-a ajuns la o intelegere cu Episcopia ca institutiile care functioneaza in Palatul Episcopal nu vor fi evacuate, iar, in plus, se vor face demersuri comune pentru reabilitarea imobilului. Consilierii au inteles ca un litigiu ar pune in pericol proiectul prins in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, care printr-o investitie de 3 milioane de euro salveaza un bun care va fi folosit si de acum incolo in interesul comunitatii. Doar ca imediat dupa ce consilierii au hotarat sa nu conteste decizia ANRP, s-a auzit ca un grup de minoritari a luat decizia sa ceara anularea retrocedarii in nume personal. Specialistii in drept pe care i-am abordat au declarat la unison ca acestia neavand calitate procesuala, se agita cam degeaba, neputand face dovada ca au drepturi tabulare. Mai exact, in calitate de proprietar, Consiliul local ar fi fost indreptatit sa conteste decizia ANRP, dar asta nu s-a intamplat. Altfel spus, plangerea suna ceva de genul ca doi se bat si un al treilea urla ca-l doare. Plangerile minoritarilor au ajuns si la redactiile ziarelor. Asa s-a aflat ca acestea sunt semnate de Ioan Maris, deputatul Stefan Beres si Hari Marcus (liderul comunitatii evreiesti din Sighet), iar o alta plangere cu acelasi continut e semnata de Vasile Oceanu in numele unei asociatii. Doar ca acestia n-au dat doavda de acelasi „spirit civic” si cand a fost vorba de ei. De exemplu, deputatul UDMR Stefan Beres n-a intervenit, desi era viceprimar, cand Bisericii Romano-Catolice i-a fost retrocedat imobilul Scolii Mihali de Apsa. Ulterior, autoritatile din Sighet au fost nevoite sa rascumpere imobilul pentru a servi in continuare intereselor comunitatii. Nu intram in detalii privind discriminarea pozitiva (minoritarii au mai multe drepturi decat majoritarii, n.red), asa ca va vom spune concret care-i situatia cererilor si retrocedarilor din Sighet in ceea ce priveste bisericile. Am cerut Primariei o lista cu imobilele de interes public cerute de culte, nu de alta, dar nu aveam suficient spatiu sa publicam toate cladirile revendicate sau retrocedate. Inainte sa intram in detalii, va spunem ca exista zeci de imobile revendicate de Fundatia Caritatea, care reprezinta interesele comunitatii evreiesti. In lista obtinuta de la Primarie privind imobilele pentru care exista decizii de atribuire, Episcopia Ortodoxa apare doar cu Palatul Culturii (ca doar va spuneam ca e prima decize postdecembrista de acest fel din Maramures si Satu Mare). Parohiei Romano-Catolice i s-au retrocedat: Scoala Mihali de Apsa (cea rascumparata de Consiliul Local), un imobil in str. A. Muresanu nr. 1 (farmacie), Cantina de ajutor social, un imobil pe str. Plevnei nr. 2 (spatii comerciale si locuinte), terenul situat in P-ta Liberatii 19 (unde este sediul Muzeului Maramuresean) si un teren inscris in CF 7705, nr. Topo 604/2. In favoarea Fundatiei Caritatea s-a restituit imobilul din str. T. Vladimirescu (moara de cereale). Iar „interesul comunitatii” nu s-a invocat nici cand s-au cerut alte cladiri importante pentru sigheteni. Legea 501 a fost invocata in numeroase situatii dintre care le amintim doar pe cele mai importante. Pe langa Scoala Mihali de Apsa, Cantina de ajutor social si sediul Muzeului Maramuresean, Biserica Romano-Catolica a mai cerut: cladirea societatii Unita din str. Plevenei, cladirea Muzeului Maramuresean str. Plevnei 3-5 (unde a fost sala de judo) si terenul pe care s-au construit doua sali de sport (ale Liceului Lovey Klara si a Colegiului National “Dragos Voda”). Biserica Greco-Catolica a revendicat jumatate din Piata de Alimente de pe str. V. Alecsandri, si sediul ACATERM din P-ta Libertatii 24. Biserica Greco-Catolica Ruteana a cerut o cladire cu spatii comerciale din str. C.Coposu 5 (actual sediu cu avocati). Nici Biserica Reformata n-a stat deoparte de problema retrocedarilor: Colegiul Regele Ferdinand, Scoala de Muzica (str. M. Eminescu 6), parcarea din spatiul Bisercii Reformate si terenul unde e construita statia Lukoil. In ceea ce priveste Fundatia Caritatea, aceasta a revendicat 66 de case de locuit cu terenurile aferente, Baia Rituala de pe str. Stefan cel Mare (predata deja), teren de sport de la Baia Comunala (str. Gh. Doja 64 si str. Stefan cel Mare) si cladirea din str. Izei nr. 10 (actualul sediu al Tipografiei Aska). Pe langa acestea, mai avem o lista de 37 de imobile restituite unor persoane fizice de diferite etnii. In concluzie, minoritarii fac scandal daca ortodocsilor le este retrocedata o cladire, dar cand e vorba de ei, nu se mai aplica acelasi pachet de valori privind cladirile de interes public. De suferit pot suferi sighetenii, care se vad in fata unor incercari de a se compromite o investitie de 3 milioane de euro care, asa cum spunea viceprimarul Ovidiu Nemes, „salveaza un bun care ramane al comunitatii”. Pozitia ANRP “Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania urmeaza sa se pronunte asupra obiectiunilor si motivelor invocate de catre autorii celor doua plangeri prealabile. In masura in care raspunsul formulat de catre subscrisa nu va fi considerat multumitor de catre reclamanti, acestia au posibilitatea de a se adresa instantei de contencios administrativ. Desi consideram ca Decizia emisa de catre Comisia speciala de retrocedare a fost adoptata cu respectarea prevederilor legale in vigoare, si avand in vedere plangerile prealabile formulate in speta intelegem sa ne abtinem de la orice consideratii care ar putea influenta buna desfasurare a unei potentiale proceduri administrative sau, dupa caz, judiciare. Raportat la cele mentionate mai sus si avand in vedere prevederile O.U.G. nr. 94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Decizia nr. 2082/2009 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, privind restituirea in natura a imobilului situat in municipiul Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, avand in prezent destinatia de Casa de Cultura si Biblioteca (fost Palat Episcopal), in favoarea Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, urmeaza sa produca efecte de la data la care aceasta va deveni definitiva”, ni s-a raspuns de catre ANRP, careia i-am solicitat sa ne spuna in ce masura plangerile afecteaza decizia retrocedarii. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro