„Legalizarea” inselaciunii bancare

Recent, Parlamentul a decis amendarea unei legi pentru combaterea coruptiei. Astfel, fapte precum incalcarea normelor bancare de creditare si folosirea creditului in alte scopuri decat cele pentru care a fost contractat, daca acesta nu este garantat din fonduri publice, vor fi pedepsite cu o simpla amenda contraventionala. Cine scapa si mai ales ce urmeaza? In timp ce UE urmareste tot mai atent lupta impotriva coruptiei din Romania, parlamentarii au dezincriminat o serie de infractiuni care faceau obiectul unor dosare stufoase aflate in competenta DNA. Legea 69/2007 a intrat deja in vigoare asa ca, luna viitoare, Comisia Europeana ar putea gasi si circa 50 de dosarele penale pe care va sta scris „achitat”. Motivul? Actul normativ care modifica Legea 78/2000 privind sanctionarea unor acte de coruptie a dezincriminat fapte precum incalcarea normelor bancare de creditare si folosirea creditului in alte scopuri decat cele pentru care a fost contractat. Faptele raman in sfera penalului doar daca respectivul credit este garantat din fonduri publice sau urmeaza sa fie acoperit din fonduri publice. Actul normativ a fost initiat in mai 2006, de trei parlamentari PSD si a avut un traseu alambicat si controversat. Initial, Senatul a respins initiativa PSD-ului, dar legea a fost votata de deputati. Si presedintele Traian Basescu a refuzat sa promulge actul normativ pentru ca, in forma initiala, ar fi fost dezincriminata inclusiv deturnarea creditului garantat din fonduri publice. Dupa ce a ajuns din nou la Senat, legea a suferit noi modificari si in final a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial la sfarsitul lunii martie, intrand deja in vigoare. La vremea respectiva si Guvernul a contestat vehement actul normativ. Mai mult, dezincriminarea acestor fapte este contestata chiar si de membri ai PSD. Deputatul de Maramures Ioan Buda a declarat ca: „orice lege are rolul de a corecta societatea sau mai bine zis de a dirija societatea si oamenii sa faca in asa fel incat sa nu faca rau unul la celalalt. Asta e rolul legii si sanctiunile cu cat sunt mai stricte, cu atat efectul legii e mai mare. Mai departe, discutiile, momentele si oamenii care sunt in Parlament pot fi subiective si poate sa nu fie bine. Dar intrucat e o actiune colectiva, putem sa ne spunem parerea. Eu unul sunt de parere sa fie sanctiuni cat mai zdravene. Eu zic ca era bine inainte pentru ca de aici e partea de coruptie, de minciuna si de respect pentru ceilalti”. Normele proprii devin lege Potrivit presei centrale, DNA avea in lucru, la momentul adoptarii legii, circa 50 de dosare pe tema deturnarii creditului bancar, din care o parte vor primi NUP. Printre „rechinii” care ar putea fi salvati de actul normativ se afla nume grele ca si Dinel Staicu sau Sever Muresan. Totusi, Ioan Buda spune ca „legea nu o faci pentru un om. Dar este partea de unde vrem sa mergem cu societatea si unde sa ne asezam. Inainte, daca ai furat, ti se taia mana, era o sanctiune, dar probabil ca asa trebuia in momentul respectiv ca sa putem supravietui unul cu celalalt”. Oricum, in prezent, faptele care in vechea legislatie erau pedepsite chiar si cu inchisoare de pana la 15 ani, vor fi sanctionate cu o simpla amenda contraventionala. Gheorghe Branzei, presedintele BNR Maramures nu crede insa ca va creste inselaciunea in domeniul bancar: „este o pozitie luata in Legislativ in baza interventiilor facute din cate stiu de Asociatia Romana a Bancilor (ARB). Sigur ca aici a intervenit in apararea lucratorilor din sistemul bancar presedintele ARB. In sistemul bancar se lucreaza dupa niste norme, stabilite atat de BNR, cat si norme proprii care devin lege pentru lucratorul din banca, lucrator care daca respecta normele nu poate fi tras la raspundere pentru incalcarea legislatiei. Daca isi incalca normele proprii pe care le are, atunci sigur devine o fapta care poate fi incriminata. Dar cred ca lucratorii din sistemul bancar respecta normele de lucru. Din acest punct de vedere, pozitia mea e ca faptele respective nu vor creste ca intensitate sau ca valoare”. „Urmarirea” creditului „Cand se acorda creditul pentru anumita directie, bancile au sarcina sa verifice in ce directie s-a dus creditul respectiv. Pe acest domeniu exista si alte institutii abilitate sa urmareasca fraudele si unde se comunica situatii de acest gen, inclusiv din sistemul bancar. Si sistemul bancar trebuie sa se adapteze dupa norme Bancii Centrale Europeane. Este mai relaxat sistemul din punct de vedere al normelor la care a revenit BNR, dar sa vedem ce sistem de urmarire o sa aiba bancile comerciale.”, a spus Gheorghe Branzei, presedintele BNR Maramures. Motive „Proiectul de modificare a Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie nr.78/2000 urmareste sa elimine caracterul interpretativ si abuziv al unor prevederi ale acestei legi, in ceea ce priveste utilizarea unor credite de catre societatile comerciale. Conform prevederilor actuale ale legii sunt asimilate infractiunilor de coruptie si sunt pedepsite cu inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, acordarea de credite cu incalcarea normelor de creditare ale bancilor sau neurmarirea acestora conform acelorasi norme de creditare. In aceste conditii, procurorii DNA pot face anchete si cercetari cu privire la derularea creditelor, pentru a vedea daca s-a incalcat norma interna a bancii. Dar normele interne ale unei banci nu sunt legi sau acte normative prin a caror incalcare sa se atraga raspunderea penala. Normele interne ale bancii reprezinta un Regulament intern al bancii care ar trebui sa priveasca exclusiv banca si clientul”, se arata in expunerea de motive a legii. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro