„Familia Romana” – liantul comunitatilor de romani

Directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu” Baia Mare este apreciat in tara si-n strainatate pentru ca a stiut sa construiasca o strategie culturala coerenta, implicandu-se si aducand diferite manifestari culturale pe „drumul cel bun”. Acum, si in calitate de redactor sef al revistei „Familia Romana”, isi aduce contributia ca Baia Mare sa devina centrul mondial al romanilor de pretutindeni. Carte de vizita S-a nascut la 14 iunie 1951, in Moigrad-Porolissum, jud. Salaj. A absolvit la Universitatea “Babes Bolyai” Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie, cursurile Centrului de Perfectionare al Ministerului Culturii (Managementul de biblioteca), are studii masterale de Drept administrativ si studii doctorale de filologie-lingvistica. Vorbeste 5 limbi straine, iar din 1972 a fost redactor de ziar, bibliotecar, instructor cultural, senator, consilier si vicepresedinte de Consiliu Judetean, decan la Universitatea “Vasile Goldis”, iar din 2001 este director general al Bibliotecii Judetene “Petre Dulfu” Baia Mare. Despre activitatea sa culturala se pot spune multe, dar totul poate fi sintetizat prin faptul ca in 2005 a primit de la Presedintele Romaniei Ordinul “Meritul Cultural” in rang de Cavaler. Reporter: S-a schimbat profilul si formatul revistei „Familia Romana”? Teodor Ardelean: Profilul si formatul au ramas aceleasi, au fost convenite cand s-a nascut revista. Revista a pornit de la Oradea. Cand s-a discutat numele revistei a fost solicitat si Ioan Moldovan, care conduce revista „Familia”. El a fost de acord cu numele „Familia Romana”, cu conditia sa nu se copieze formatul revistei „Familia”. De la inceput, s-a mers pe formatul de revista compactata, format carte. Si noi ducem mai departe in acest fel revista. Rep: Despre drumul revistei „Familia Romana” de la Oradea la Baia Mare. Cum ati decis „migratia” revistei? T.A.: In 1999, cand revista a pornit la Oradea, din toata lumea au venit oferte de sprijin si semnale de bucurie. Era prima data cand o revista se adresa romanilor din intreaga lume. S-a gasit o formula sa se puna in valoare sentimentul national autentic, care-i uneste pe toti romanii. A fost liantul necesar care a unit comunitatile de romani si i-a facut sa se cunoasca mai bine. Revista a aparut pana in iunie 2006, cand conf. univ. dr. Constantin Malinas, director al Bibliotecii Judetene Oradea, fiind schimbat abuziv din functie, n-a mai avut suportul sa duca mai departe revista. Noul director n-a vrut sa auda de aceasta revista, asa ca aproape doi ani, revista n-a mai aparut. Domnul Malinas, cunoscand realizarile Maramuresului, m-a intrebat daca nu pot duce mai departe revista. M-am bucurat de oferta. Revista poate fi finantata de noi, de Biblioteca. Ea este inclusa in programul nostru de activitate. Dar in acest an am gasit o dovada de generozitate la Vasile Blidar, unul dintre cei mai putenici oameni din economia tarii, copilul haiducului Blidar, iar in urma unei scrisori, a finantat toate numerele pe acest an. Rep: Pana acum revista a tratat, in special, problemele si realitatile romanilor din tari ca Ungaria, Serbia, Slovacia, Austria, Franta etc. Va veti concentra si pe alte zone, precum Ucraina, Transnistria? T.A.: In cei 7 ani s-a reusit o buna cuprindere a comunitatilor romanesti din lume. S-a pornit de la comunitatile care formeaza „cununa de aur a Romaniei”. Adica, Romania e inconjurata de comunitati de romani: Republica Moldova, o parte din Transnistria, Bucovina in Ucraina si romanii din dreapta Tisei, romanii din Ungaria, din Voivodina, din Valea Timocului, din Bulgaria etc. S-au ocupat de toate aceste zone si chiar in anumite numere au fost materiale despre comunitati din Cehia, Slovacia, SUA, Germania etc. Nici noi nu ne propunem sa cuprindem totul in fiecare numar. Cand revista a aparut la Baia Mare, entuziasmul a fost similar cu entuziasmul inceputurilor de la Oradea, daca nu chiar mai mare. Revista scoasa de noi apare si-n format electronic, ceea ce inseamna ca-i mai accesibila. Noi lansam revista in ziua de, la ora de si la aceeasi ora revista e pusa la dispozitie si pe internet, pe site-ul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”. Rep: Se vorbea de un Centru al Romanilor de Pretutindeni la Baia Mare. Revista a fost doar un punct duntr-un puzzle al romanilor de pretutindeni. T.A.: Ideea de centru al romanilor de pretutindeni la Baia Mare mi-a fost in minte de multa vreme. Acum, dupa ce am primit in dar aceasta sarcina nationala de a duce mai departe o revista, stiind si ca biblioteca noastra e pe locul I din tara (nu numai la ce este ea, ci si la ce a facut pentru comunitatile romanesti din strainatate – in comparatie inclusiv cu institutiile statului) ne mai lipseste un singur lucru. Sa avem o echipa care sa poata tine legatura cu aceste asociatii de romani din lume. Folosind internetul, avem deja puse bazele ca sa putem declara oricand ca-n Baia Mare e centrul romanilor de pretutindeni. Nu o facem, pentru ca nu este masura institutionala. Ne lipseste formula unei asociatii. In acest an, domnul Ioan Botos (unul dintre liderii romanilor din dreapta Tisei, n.red) a afirmat in Gazeta ca Baia Mare devine centrul romanilor de pretutindeni prin faptul ca scoate aceasta revista. Deocamdata, Baia Mare e centrul romanilor de pretutindeni, neoficial. Si neoficial trebuie sa ramana o perioada, pana cand se va impune in- tr-o maniera categorica, adica toti vor intelege asta. Daca vom pune-n practica si ideea unor biblioteci minimale pentru comunitatile de romani din Noua Zeelanda, SUA, Canada, atunci poate o sa ne declaram si oficial. Vrem sa fim o institutie voluntara, organizationala, participativa si care sa nu instituie niciun fel de relatii de coordonare sau subordonare. Pur si simplu, vrem o adunare intru implicare, adica „noi suntem tribuna, noi suntem cei care va ajutam”. Rep: Despre numarul 2-3 al revistei „Familia Romana”? T.A.: Numarul 2-3, proaspat iesit de sub tipar, e un numar compact, echilibrat, onest, generos. Este onest in sensul ca raspunde cam tuturor dorintelor celor care urmaresc si citesc revista. Este compact, in sensul ca, adunand doua numere, e un volum masiv de informatii. Semnaturile sunt prestigioase. Urmeaza ultimul numar pe anul acesta, pentru care, o parte din materiale le avem, iar in urmatoarele zile le vom primi si pe celelalte. Incercam sa facem o cuprindere a elementelor de traire, din viata comunitatilor de romani, pentru ca ele sunt cel mai bun format de suflet pentru romanii din strainatate, care aici isi gasesc refugiul. In intalnirile care tin de cultura. Biserica si cultura pot intretine sufletul. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro