„Europenizarea” mosiei lui Giula

Pe vremuri era mosia cneazului Giula. Dupa Revolutia din 1989 a devenit insa un fel de „oaie neagra“ a Maramuresului Istoric. Dar din 1996, comuna Giulesti si-a inceput ascensiunea spre nivelul de dezvoltare a unei comune cu adevarat europene. Petru Codrea e unul dintre primarii „vechi” ai Maramuresului. Este deja la al treilea mandat si are toate sansele sa castige inca unul, dar cu toate acestea, spune sincer ca „nu-mi place sa ma dau primar”. Adica vorbeste cu toti cetatenii oricand, nu doar in timpul programului de audiente. Nu face pe seful nici in sedintele de Consiliu Local decat „cand e musai” si, mai important, a inteles demult ca unitatea administrativ teritoriala e „gospodaria” primarului. Ori, intr-o gospodarie trebuie sa muncesti mult, trebuie sa cheltuiesti chibzuit fiecare leut si, mai ales, daca vrei sa faci ceva, trebuie „sa te zbati”, nu sa astepti sa „pice din cer”. Cam asta a fost filosofia pe care s-au bazat cele trei mandate ale lui Codrea, iar dezvoltarea pe care a cunoscut-o localitatea in acest timp demonstreaza ca „metoda” e eficienta. Inainte de 1996, situatia comunei Giulesti nu era deloc roz. Dar primarul Codrea stie ca „greua mostenire” a devernit deja slogan post-electoral in Romania si nu-i place sa se planga: „au fost niste chestii urate de tot, nu vreau sa le pomenesc. A picat primarul, viceprimarul la vremea respectiva, a fost un interimat intre 1995-1996, in care s-au perindat vreo 3 viceprimari la conducerea primariei. Giulesti era un fel de oaie neagra”. Va dati seama ca dupa astfel de evenimente, primaria nu putea sa aiba o imagine buna. „Aici se fura, nu se face nimic”, astea erau apelativele folosite inainte de 1996 la adresa Primariei Giulesti. Dar Codrea a reusit sa schimbe imaginea primariei si sa transforme institutia care devenise „tinta” principala a barfelor satenilor intr-una credibila si eficienta. Cum? „I-am luat cu binele si pe angajatii primariei, si pe consilieri, si pe oameni. Numai cu binele se poate. Iar cu oamenii fac si intalniri organizate, in fiecare primavara, dar discut cu ei oricand si oriunde. Nu fac pe primarul, pentru ca am inteles ce inseamna administratia publica in raport cu interesul cetateanului. Am rabdare sa discut cu oricine, si daca vine o batrana de 75 de ani, ii explic o jumatate de ora, o ora, oricat trebuie, pana intelege. Pe zi vin cam 50 de persoane si chiar mai multi cand sunt probleme cu subventiile, ajutoare etc. Si toti vin la primar”. Codrea a reusit sa rezolve si conflictele interconfesionale din comuna. Cum? „Tot cu binele si cu intelegere. Am avut o discutie cu preotii si le-am spus: daca eu, voi si politistii nu suntem oameni, atunci ce pretentii sa avem de la altii? I-am pus sa-si dea noroc si sa se impace si asa au facut. Apoi i-am luat pe prim-curatori. I-am inchis in birou si le-am spus sa vorbeasca pana se lamuresc. Ei fac slujbe alternative, ca avem o singura biserica, si nu le ieseau 10 minute. Dar s-a rezolvat si de atunci nu mai sunt probleme”. Comuna Giulesti are o suprafata de aproape 200 de hectare si vreo 3500 de locuitori „extrem de dispersati”. Asa ca principala grija a primarului Codrea dupa instalarea in functie a fost sa asigure accesul in toate zonele comunei, in fiecare dintre cele patru localitati (Giulesti, Berbesti, Feresti si Manastirea). Acum se poate lauda ca nu mai exista nicio zona neaccesibila. Desi spune ca „n-a fost deloc usor: Daca luam de exemplu Berbestiul, din centrul satului pana la ultima casa sunt 6 km, fara alte ulite paralele. Drumurile comunale ajung in total la 35 de kilometri. Am avut mare noroc cu raurile Mara si Cosau, ca avem pietrisul nostru si l-am transportat cu firme autorizate. In acest fel am facut o economie fantastica. In acest moment, 80% din drumuri sunt facute, la nivel de pietruire.” Cum una dintre directiile de dezvoltare a localitati e turismul, Codrea a inteles importanta utilitatilor: „Se pune accent pe turism, in momentul in care vine un investitor care vrea sa faca ceva in turism, primul lucru de care se intereseaza este: aveti energie electrica, aveti acces, aveti apa potabila? Din 2004 am facut o reabilitare a aductiunii de apa. Am mers pe banii primariei, am avut un proiect in 1998 pe o hotarare de Guvern, dar am fost scosi de pe lista beneficiarilor. Asa ca, avand documentatia facuta am lucrat in regie proprie, cu oamenii din sat, cu cei doi instalatori, mai cu primarul, mai cu viceprimarul. Am pus mana toti si ne-am descurcat. Si de la un pret de 30 de miliarde de lei vechi cat era initial, am scos-o la un pret de 5 miliarde”. Primarul spune ca problema alimentarii cu apa e rezolvata in procent de 80%, dar trebuie realizata si extinderea in satul Feresti. Recent, vechiul proiect finantat prin programul guvernamental aprobat prin Hotararea 577/1997 a fost „resuscitat”, asa ca Giulesti ar trebui sa primeasca 215.000 de euro pentru aductiunea de apa. Povestea cladirilor si terenurilor din centrul Giulestiului este extrem de incalcita. Sau, mai bine, zis a fost. In 2005, primarul a inceput renovarea cladirii primariei si, taman cand incepeau sa se vada rezultatele investitiei, cladirea a fost revendicata de vechiul proprietar, un urmas al fostei familii nobiliare Dunca. Dar cladirea primariei n-a fost singurul imobil revendicat. In „joc” erau si alte cladiri de interes public si 1,5 hectare de teren in „buricul targului”. Codrea spune ca s-a ajuns la judecata: „M-a dat in judecata. Apoi a venit o ordonanta care mi-a calculat chiria la 3,5 miliarde de lei vechi. Ce sa fac? Am luat un expert imobiliar, care mi-a facut evaluarea cladiriilor, la 1,2 miliarde de lei vechi. Am ajuns in final la o intelegere cu proprietarul, sa platim pentru toate cladirile si pe 1,52 hectare de teren 1,4 miliarde de lei vechi, la care s-a adaugat si indicele de inflatie pana in 2006. Asa am ajuns la 2,4 miliarde de lei vechi. Am platit deja 1,7 miliarde si in aceasta primavara cred ca vom rezolva definitiv problema”. Investitiile in cladirea primariei au fost facute „in etape”, si se cifreaza in total la 850 de milioane de lei vechi. In acest an vor fi definitivate si lucrarile de reabilitare a scolilor din Giulesti si Berbesti: „Acum ne gandim ca mai avem niste bani pentru scoli la Giulesti si se va mai lucra pe fatada. Interiorul e gata, grupuri sociale etc. Si la Berbesti s-a lucrat tot pe interior. Noi am cerut bani si pentru reabilitarea scolii din Valea Lazului, doar o sala de clasa, un hol si o directiune mica. La Feresti este prins si caminul cultural pentru reabilitare. Dar la camine am mai facut investitii: am cumparat bancute, am renovat interiorul etc”. Dispensarul uman din Giulesti a fost concesionat, iar cel din Berbesti a fost inchiriat medicilor. Codrea n-a omis din „programul de guvernare” nici cultura si sportul. Ba mai mult, le-a „comasat” in cadrul unei manisfestari initiate anul trecute, de Sfanta Maria Mare: „N-am avut bani sa fac o sarbatoare a comunei, ca destrabalarea tine trei zile, apoi te intorci la munca. Dar am organizat un eveniment cultural-sportiv. A fost un mic festival artistic, la care a fost prezent Ansamblul Mara din Berbesti care a avut numeroase participari si premii la evenimente culturale din tara si strainatate. Iar pe partea de sport am organizat Cupa Mara, la care au participat echipele din Sighetu Marmatiei si din comunele invecinate. Tot pe partea de cultura as vrea sa renovam statuia lui Lazar si parculetul din fata primariei”. Cat despre viitorul mandat, Codrea spera sa-l castige, nu de alta, dar are de dus la indeplinire o serie de proiecte gandite si initiate deja: „Vreau sa asfaltez cel putin principalele ulite. Am in gand si construirea unei sali de sport in Giulesti si continuarea strategiei de infrumusetare a centrelor civice ale localitatilor. Iar din punct de vedere economic, doresc sa sprijin infiintarea locurilor de munca si atragerea investitiilor. Sigur ca planuri ar fi multe, dar astea sunt directiile de baza ale unei comune cu adevarat europene. Iar in ceea ce priveste relatia cu cetatenii, cred ca nu sunt niciun fel de probleme, pentru ca am reusit sa raman acelasi primar, in slujba lor”. Indiguirea malurilor In urma cu cativa ani, comuna Giulesti avea probleme seriose din cauza inundatiilor. Si, tot din cauza asta, au existat controale si sesizari. Codrea spune ca: „A fost o reclamatie care a ajuns pana la ministrul mediului de atunci, doamna Sulfina Barbu. Un cetatean era nemultumit ca i se inunda gospodaria si nu se iau masuri. N-a reusit sa inteleaga ca aceasta problema e gestionata de Directia Apelor Somes Tisa, si primaria nu dispune de fonduri necesare indiguirilor, din cauza ca valoarea lucrarilor era foarte mare. S-a reusit insa interventia in zonele cu probleme, de catre cei de la Somes-Tisa, iar noi tot am insistat sa se faca cat mai multe lucrari si i-am sprijinit cu niste motorina, in valoare de 30-40 de milioane de lei vechi”. Zona turistica Giulesti Datorita zonei deosebit de frumoase, a traditiilor si istoriei locului, ramura de baza a economiei comunei este turismul. Primarul Petru Codrea spune ca in localitate functioneaza deja 6 pensiuni si spera ca numarul lor va creste odata cu extinderea utilitatilor si dezvoltarea infrastructurii. In plus, in Giulesti exista agenti economici care isi desfasoara activitatea in domeniul prelucrarii lemnului, panificatiei, prelucrarii laptelui. In comuna sunt cateva sute de locuri de munca, totusi, foarte multi giulesteni sunt plecati la munca peste hotare. Tocmai din aceasta cauza, Codrea este extrem de preocupat de infiintarea unor noi locuri de munca si atragerea de noi investitori. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro