„Este o traditie de a mentine vie limba, credinta, cultura”

* Aurica Bojescu este unul dintre liderii romanilor din Ucraina si omul care asigura legatura dintre Ion Popescu, singurul deputat in Rada Suprema de la Kiev si romanii din zona. Aurica Bojescu este presedintele a doua ONG-uri romanesti si secretar executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”. Reporter: Cand s-a conturat ideea unificarii asociatiilor romanesti si cand ati reusit infiintarea Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”? Aurica Bojescu: Oamenii din zona noastra si din celelalte zone ale Ucrainei unde locuiesc romani si-au dorit incontinuu sa-si unifice activitatea. Numai ca nu s-a putut materializa. In 2005, domnul Popescu a luat initiativa unificarii asociatiilor existente in acea vreme si a celor care se vor dezvolta, dar in asa fel incat fiecare asociatie sa-si desfasoare in continuare activitatea. Fiecare avea o teama ca daca ne organizam intr-o uniune, atunci sa nu-i inlocuiasca altcineva. Si iata ca aceasta idee de a pastra autonomia fiecarei organizatii a stat la baza actului constitutiv al UI CRU. Ne-am intalnit in data de 5 martie, aici la sediul Centrului Idependent de Cercetari Actuale, am discutat statutul si s-a luat decizia: infiintarea UI CRU. Rep.: Despre evolutia romanilor din regiunea Cernauti, sub aspect numeric si problemele lor? A.B.: In activitatea noastra, a organizatiilor romanesti, scolile ocupa un loc de frunte. Si noi, la nivelul Centrului, am avut o activitate in aceea ce priveste realizarea unor studii. In satul in care este o scoala in limba materna, o casa de cultura, o biserica in care se slujeste in limba materna, acolo intotdeauna va exista etnia respectiva. In cazul dat ne-am ocupat de problema recesamantului pe fiecare localitate. Si daca ultimul recensamant, din 1989, a dat etniile pe fiecare localitate, dar in ultimul recensamant, din 2001, nu avem date pe fiecare localitate, asa incat nu putem face o comparatie. Avem datele pe raioane si regiuni. Pe regiunea Cernauti, cei care s-au declarat romani si moldoveni sunt sub 20%. Intotdeauna aici, populatia romaneasca a fost bastinasa, si fiind autohtona, este o traditie de a mentine vie limba, credinta, cultura. Este plamadita aceasta stare a semenilor nostri. Mai mult, in ultima perioada se acorda o mare atentie traditiilor, portului. Si apropo de invatamant si de scoli, acolo unde traditional a existat scoala in limba materna merg lucrurile bine. Copiii sunt bine instruiti si, alaturi de limba materna, studiaza si limba ucraineana. Unde dupa al doilea razboi mondial nu au mai fost scoli cu predare in limba materna, a fost alta situatie, si acolo numai populatia mai in varsta stie sa scrie si sa citeasca in limba romana. Si din cauza ca procesul de invatamant nu este in limba materna, nu se poate dezvolta. In regiunea Cernauti sunt 20 de sate in care limba materna nu se studiaza nici la nivel facultativ. Pentru ca absolventii nostri sa poata concura la toate institutiile de invatamant, trebuie sa aiba pregatire buna, si cadrele didactice sunt cheia. Nu avem posibilitatea de a pregati cadre didactice in limba materna. Noi am facut multe si vechi demersuri in acest sens si amintim tot timpul de acest lucru. Ungurii din Ucraina au reusit sa deschida la Ujgorpod o universitate pentru cadrele didactice. Si noi asteptam sa avem o facultate sau o institutie de invatamant superior pentru a pregati cadrele didactice. Rep.: Ati reusit sa obtineti sprijin in 2010? A.B.: Fiind criza economica, nu ne asteptam la mari finantari. Am reusit sa elaboram acel studiu privind romanii din Ucraina, cu doi autori, Ion Popescu si Constantin Ungureanu, si am reusit sa editam in acest an un volum, cu editie adaugita, unde am reusit sa aducem un capitol nou, legat de drepturile minoritatilor din Ucraina si demersurile facute la toate nivelurile din Ucraina si nu numai, si nu in ultimul rand, un capitol de harti. Am dori ca in acest an sa intarim activitatea noastra culturala si sa realizam un album frumos, cu momente culturale, traditii, pe care am dori sa-l facem in engleza si ucraineana, ca sa ne poata citi si cunoaste toata lumea. Rep.: Care este relatia cu autoritatile de la Kiev? A.B.: Noi, ONG-urile, suntem intr-o activitate legata de cultura, invatamant etc., in acelasi timp, intr-un fel sau altul, am dori sa fim cat mai puternici, sa avem sedii amenajate si alte lucruri necesare activitatii noastre, reprezentanti in mediul de stat, in mediul public, pentru ca numai asa se poate realiza in societate o minoritate. Si iata ca avem reprezentanti in administratiile raionale, in Parlamentul Ucrainei, domnul Ion Popescu care a fost reales si vicepresedinte al Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei. Populatia noastra a decis sa sprijine forta politica Partidul Regiunilor si pe Ianukovici. Este decizia populatiei de aici, pe care noi o respectam, si a aparut ideea semnarii unui acord cu domnul Ianukovici, in care s-a cerut respectarea drepturilor minoritatilor nationale. Noi am semnat acest acord impreuna cu rusii si ungurii din Ucraina. Rep.: Ar exista posibilitatea constituirii unui partid pe criterii etnice, dupa modelul ungurilor din Ucraina? A.B.: In baza constitutiei Ucrainei nu este de dorit ca partidele sa fie create pe criterii etnice si noi, fiind asezati masiv in trei regiuni ale Ucrainei, si pentru a avea un loc in Parlament, nu ar ajunge, probabil, voturile tuturor oamenilor. Daca la nivel local pot ajunge deputati cei inaintati pe lista, la nivel central nu prea ajung voturi. Mai mult, nici nu ar putea fi inregistrat, pentru ca ar trebui sa aiba reprezentanti in doua treimi din regiunile Ucrainei. Din aceasta cauza, consider ca lucrurile ar trebui vazute altfel si minoritatile sa aiba locuri garantate in Parlament. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro