„Dictionarul regionalismelor din partea dreapta a Tisei”

Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” a tiparit de curand o lucrare semnata de Ion M. Botos, Nutu L. Pop si Alexandru I. Marina. Este vorba despre „Dictionarul regionalismelor din partea dreapta a Tisei”. Nu o sa ne lungim cu explicatiile despre aceasta carte, pentru ca dr. Teodor Ardelean a sintetizat mult mai bine importanta aparitiei editoriale, cu atat mai mult a si cordonat editarea lucrarii: „Aceasta carte este importanta in primul rand pentru ca dovedeste specialistilor faptul ca si in stanga si in dreapta Tisei se mai vorbeste chiar si acum romaneste, dupa ce Maramuresul din dreapta Tisei a fost pierdut definitiv pentru statalitatea romana, se dovedeste aceeasi continuitate si prin limba. Sunt aceleasi regionalisme si in stanga si-n dreapta Tisei. Cartea dovedeste cu prisosinta acest lucru. Lucrarea este mica, restransa, pentru ca nu face decat trecerea in revista a acestor regio-nalisme, nu face comentarii ample, nu e vorba de un studiu exhaustiv cu aparatul de specialitate de rigoare. Ci este o culegere intreprinsa de autori dintr-un spirit frumos, nobil, de recuperare. Adica, ei, acum in ultimii 20 de ani, de cand granitele au fost mai fluide, au constatat ca sunt aceeasi, se simt bine sa se intalneasca cu maramuresenii. Dar, in principal domnului Ion Botos, caruia i-au venit mai devreme ideile de coa-gulare, de solidarizare, de asociere intr-o culturalitate – s-au gandit sa faca astfel de lucrari”, spune directorul Bibliotecii Judetene. Cartea a fost tiparita pe resursele proprii ale institutiei maramuresene. „Evident, este o lucrare care se adreseaza in primul rand elitei intelectuale, celor care au preocupari pentru grai, etnografie, folclor, istorie, viata, sociologie, comunitati, filosofie de viata, antropologie etc. Lucrarea este pentru uzul cercetatorilor. In uzul local, limbile se aseamana si oamenii se inteleg si nu sunt pro-bleme, regionalismele nu sunt secrete. Nu exista decat cateva regionalisme, foarte putine in dreapta Tisei care sunt un fel de regionalisme ce vin din graiurile slave. Ele nici nu au fost luate mult in seama”. L-am mai intrebat pe Ardelean in ce masura vibreaza in calitate de om de cultura la faptul ca romanii din Ucraina sunt atat de atenti la detaliile limbii romane: „Este firesc sa vibrezi, pentru ca la ei constiinta este dureroasa. La ei, constiinta nationala capata aspect de durere nationala. Intrucat oamenii politici la finalul primului Razboi Mondial, pe fondul Conferintei de pace de la Paris, oamenii politici romani i-au uitat. Si s-au trezit dintr-o data in forme de statalitate, in principal in Cehoslovacia, ca despre asta e vorba, si chiar daca atunci existau asa zise mici intelegeri cu Cehoslovacia ca granita va fi permeabila, fluenta, ca vor avea contacte, ca-si vor putea vizita proprietatile, acest lucru n-a mai fost posibil. Nici in perioada interbelica si cu atat mai putin in Uniunea Sovietica. In ciuda acestei instrainari de arealul statal romanesc, maramuresenii din dreapta Tisei s-au dovedit romani adevarati cu inalta constiinta nationala si si-au pastrat limba, traditiile, obiceiurile, precum bine se vede azi, ca sunt foarte putin alterate de factorii contemporani”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro