„Despre viata”, la 83 de ani

Adriana SZABO adriana@gazetademaramures.ro „Despre viata“ ne povesteste batrana Elvira Cocis in prima ei carte. Despre viata le povesteste si celor ce-i trec pragul. La 83 de ani, cand te-ai astepta sa o gasesti tricotand nepotilor ciorapi, batrana din Suciu de Sus le compune poezii in dar. Prima ei carte s-a lansat de curand, iar a doua e in manuscris, asteptand tiparul. Povestea ei incepe de cand Elvira Cocis avea cativa ani si isi petrecea zilele in jurul lui „Mosu’ Popa”, cum il numea ea pe bunicul preot ce i-a binecuvantat copilaria si care i-a deschis apetitul pentru carte, pentru lectura si pentru scris. La 83 de ani, bunicuta-scriitoare ne-a surprins cu o scurta monografie a vietii la tara de la inceputul secolului trecut, cu cugetari pertinente despre viata politica, sociala si economica a tarii, fie ca facut-o in versuri sau in proza. Am ajuns in casuta calduroasa a Elvirei Cocis, lemnele trosneau in soba. Ne-am asezat pe o margine de pat si pret de o jumatate de ora am ascultat-o recitand propriile creatii. Am fi stat mai mult, privind la mainile de taranca autentica ce insa de cum pun mana pe hartie, transforma in text ganduri, sentimente... nimic fals, nimic fortat. Sunt lucruri si situatii traite, de aici naturaletea scrisului si a lecturii. Elvira Cocis povesteste despre viata din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, de anii ce au urmat si despre existenta zilnica a taranului. Elvira Cocis a muncit la colectiv, a lucrat la artizanat, a crescut patru copii, a ingrijit 17 ani o mama paralizata, si-a tinut bine casa si sotul, si toate acestea, cu zambetul pe buze. Tentaculele regimului comunist au ajuns-o si pe ea. A fost arestata si acuzata de specula pentru ca tesea costume populare si apoi le vindea. Nu s-a intimidat in fata autoritatilor comuniste, replicandu-le ca prin munca ei incearca sa contribuie la pastrarea traditiilor. Apoi le-a spus ca tesutul nu e singurul ei talent, ca se pricepe si sa deseneze. „Atunci - mi-a zis maiorul – deseneaza-ma si pe mine. Eu am raspuns – cu placere, tovaras maior, dar de nu o sa pot desena sa iasa frumos, sa nu ziceti ca mi-am batut joc de dvs. Atunci el mi-a spus sa desenez un tablou de pe perete in care era un militian in slujba poporului. Am luat hirtia si creionul si-n 20 de minute l-am desenat. A luat hirtia si s-a dus cu ea prin celelalte birouri si a aratat-o la toti militienii. Asa ca, a doua zi mi-au dat drumul acasa…” Poezia Elvirei Cocis abunda de sfaturi si povete. Nu i-au scapat dintre versuri nici temnele clasice, precum singuratatea, dragostea, dar nici cele ce privesc situatia politico-economica. Cititorii vor gasi in versurile ei si numele liderilor politici ai Romaniei de azi. Pentru ca mass-media i-a batut la usa destul de des in ultima vreme, Elvira Cocis a incropit niste versuri si pentru „cei ce informeaza”: “Mass-media trebuie sa stie: / Credinta nu-i o jucarie./ Lasata-i de Dumnezeu/ Sa critice si ea mereu,/ Ca poate lumea va-ntelege,/ Sa rabde si sa puna lege”. Cand am intrebat-o cum de s-a apucat sa scrie, ne-a spus ca scrie pentru ca asa ii vine. Pe masuta era plin de carti, la 83 de ani, bunica din Suciu de Sus nu mai tine sirul cartilor citite, atat au fost de multe. „Din orice carte, oricat a fi de neinsemnata, tat alegi ceva, daca vrei alegi ce ii bun, daca nu... alegi si cele rele. Eu am citit orice.” Volumul „Despre viata” a aparut la editura „Galaxia Gutenberg” din Targu Lapus. Directorul general de la TAPARO, inginerul Ioan Filip, unul din zecile de copii botezati de Elvira Cocis, a fost cel care a sustinut aparitia acestei carti.