„Contele” de Monte Medio

A fost candidatul cetatenilor si a devenit primarul cetatenilor. Dorin Vasile Pasca e unul dintre putinii primari independenti de Maramures si printre putinii alesi care cred in „respect, responsabilitate si competenta”. La o luna de la instalarea in functie, Pasca face primul „bilant”. La inceput a fost Mons Medius, apoi a devenit Montana Nostra, Civitas Medio Montis, Civitas de Monte Medio, Felsobanya si, in final, Baia Sprie. Indiferent de denumire, orasul de pe Sasar a ramas unul minier. Numai ca, odata cu prohodul mineritului, a inceput si regresul economico-social. Baia Sprie a devenit dupa Revolutie un oras al paradoxurilor: una dintre putinele, daca nu singura localitate „de munte” din tara care are probleme cu apa; o localitate cu un urias potential turistic, care, din pacate, nu a fost pus suficient in valoare; un oras cu traditie in bresle de mestesugari, azi fara mestesugari; un oras situat in apropierea Baii Mari, dar care sufera de lipsa acuta de investitori etc. In campania electorala, Baia Sprie a mai punctat o premiera inedita: Dorin Vasile Pasca a fost primul candidat independent sustinut de trei partide politice! Si, odata cu castigarea alegerilor, Pasca a devenit unul dintre putinii alesi care au transformat sloganul electoral intr-un angajament valabil pe intreg mandatul. Primarul de Baia Sprie a ales ca slogan electoral „Respect, Responsabilitate si Competenta”, pentru ca lipsa acestora a generat toate problemele urbei de pe Sasar. Pasca crede ca o administratie publica trebuie sa-si trateze cetatenii cu respect, problemele comunitatii cu responsabilitate si sa aiba oameni competenti in structurile locale. Odata cu instalarea in functie a inceput sa transpuna „axioma” in practica. Concret, a continuat sa fie interesat de problemele cetatenilor si sa mentina contactul cu ei, incearca sa eficientizeze activitatea aparatului Primariei si a inceput demersurile pentru rezolvarea problemelor orasului. La aproape o luna de la instalarea in functie, bilantul lui Pasca e „pe plus”, numai ca primarul spune ca e loc de mai bine, dupa ce se va incheia etapa de clarificari. „Putine probleme am reusit sa rezolv si sa clarific. E ca si cum ai cauta un capat de sfoara intr-un ghemotoc si gasesti mai multe capete. Sunt multe aspecte care sunt in ceata si trebuie clarificate”. Noul primar de Baia Sprie nu se plange de „greaua mostenire”, dar recunoaste ca se astepta sa gaseasca mai multa ordine. In schimb, Pasca a gasit numeroase proiecte, SF-uri, PUZ-uri si documentatii. De altfel, apetenta vechii administratii de Baia Sprie pentru „hartogarii” a devenit proverbiala. Din pacate insa, putine dintre aceste proiecte si-au gasit si o sursa de finantare. Acum, Pasca trebuie sa stabileasca o lista de prioritati si sa incerce sa le rezolve. „Sunt foarte multe probleme, inclusiv de natura sociala, extrem de grave, care s-au acutizat si pe care nu stiu daca vom avea capacitatea sa le rezolvam pe termen scurt. Avem proiecte demarate de fosta conducere si, la ora actuala, una din probleme e chiar numarul mare de proiecte. Daca nu faci o prioritizare, daca incerci sa prinzi toate trenurile, risti sa nu te urci in niciunul. Sunt o gramada de programe si esti tentat sa incerci sa accesezi fiecare euro, dar nu avem capacitatea financiara sa sustinem cofinantarea din bugetul local pentru toate. De aceea, in prezent, lucrez la identificarea proiectelor viabile si la prioritizarea lor”. Deocamdata, doar doua din mormanul de proiecte ale fostei administratii sunt in derulare: constructia unor blocuri ANL si a retelei de canalizare in Tautii de Sus si Satu Nou de Sus. Pasca spune ca doreste sa continue constructia de locuinte, deoarece cele 17 apartamente nu vor reusi nici pe departe sa rezolve problema locativa din Baia Sprie. „In perspectiva, sper ca vom face si al doilea bloc, am fost la Bucuresti, am vorbit cu directorul ANL si mi-a promis tot sprijinul. Saptamana viitoare vom avea unul din directorii de zona aici si vom incerca sa predam si al doilea amplasament, ceea ce inseamna ca suntem foarte aproape de finantare. Avem 248 de cereri si se depun in continuare”. Prioritatea zero a noii administratii ramane atragerea de fonduri la bugetul local. „In primul rand, trebuie bugetat orasul cu fonduri proprii si imbunatatita partea de venituri curente. Deocamdata trebuie sa recuperam deficitul de vreo 9 miliarde, toate datorii curente, si avem niste obiective pe care dorim sa le concesionam sau sa le vindem pe bani buni. Avem niste Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) facute de fosta administratie. Din pacate, intr-o parte avem PUG-uri, intr-o parte avem studii. Ar fi fost bine sa avem si studii si planuri urbanistice pe acelasi amplasament. Avem PUZ-uri si pe turism, si pe zona rezidentiala, si pe zona industriala. Exista o idee pe care au avut-o cei dinaintea mea, dar utilitati si drumuri nu sunt in aceste zone, si va trebui sa lucram la infrastructura”. Pasca se gandeste ca zona Satu Nou de Sus ar putea deveni in viitor una industriala, datorita aproprierii de Baia Mare, insa una din solutiile suplimentarii bugetului ar fi si deschiderea unor activitati proprii, gen cariera de piatra. Infrastructura e o alta problema grava a orasului. Cele mai multe drumuri sunt „praf”, iar altele au fost pietruite sau asfaltate in campanie, dupa care au fost sparte pentru a se intruduce reteaua de canalizare. Pasca spune ca va realiza un proiect unitar de reabilitare a drumurilor in tot orasul, numai ca: „din bugetul local nu vom reusi sa-l implementam. De aceea, trebuie sa gasim un program de finantare”. Primarul spune ca va fi de lucru si la retele de apa si canal: „cu acest proiect, aflat in derulare, am rezolvat cam 30% din retele de apa si canal, 70% din retele ar trebui cel putin verificate, daca nu schimbate. Oricum, pe aceasta axa de prioritati avem si dezvoltarea retelei de apa si canal. Foarte importanta e statia de potabilizare a apei si sper, ca anul viitor, vom bea o apa mai buna”. Fatada cladirilor si a blocurilor si institutiilor publice reprezinta tot o prioritate. Primarul spune ca: „am discutat deja cu o firma de proiectare din Cluj care se ocupa de reabilitarea fatadelor si are deja experienta in domeniu. Dar ne lovim si aici de un studiu energetic, care e foarte scump. Se pare ca, anul acesta, se vor demara o serie de proiecte de modernizare sau renovare a fatadelor cladirilor monument”. Noul primar mai are de lucrat si la organizarea aparatului primariei. „Cu echipa va fi bine. Nu e obisnuita sa lucreze in echipa, trebuie sa-i dai fiecaruia posibilitatea sa decida, si daca decide bine, sa-l feliciti, daca decide prost, sa-l sanctionezi. Oamenii sunt obisnuiti sa vina sa intrebe primarul, daca ai plecat se blocheaza activitatea, toti asteapta sa vii”. Pasca se fereste sa dea un termen la care schimbarea va fi vizibila, dar spune totusi ca: „pana la sfarsitul anului sper sa putem face un buget mai amplu. Toate problemele se leaga si trebuie sa stabim un program coerent. Eu vreau ca rezultatele sa se vada de maine”. Transparenta Una dintre promisiunile de campanie a lui Pasca a fost asigurarea transparentei. La nicio luna de la instalarea in functie, noul primar se poate lauda cu o serie de sedinte organizate la Casa de Cultura, in prezenta cetatenilor, si cu afisarea tuturor hotararilor de Consiliu Local. Mai mult, primarul de Baia Sprie a continuat intalnirile cu cetatenii si dupa campania electorala. „Merg prin cartiere, am avut si o intalnire cu presedintii asociatiilor de locatari”. Mai mult, Pasca vrea sa fie transparent si fata de Consiliul Local: „daca voi pune proiectele pe masa, sunt convins ca vor veni si ei cu initiative si, impreuna, vom gasi cele mai bune solutii”. Serbarile orasului In perioada 15-17 august, vor avea loc Zilele Orasului Baia Sprie. Din cauza bugetului auster, existau zvonuri si temeri ca serbarile vor fi mai „soft” in acest an sau chiar ca nu vor fi deloc. Insa, Consiliul Local a alocat deja 40.000 RON pentru organizarea sarbatorii si, in mare, a fost stabilit si programul evenimentului. Pasca recunoaste ca fondurile sunt putine fata de editiile precedente, dar e optimist. „Sper ca o sa ma descurc si cu Serbarile. Bugetul e mic fata de cel din anii trecuti, dar am stabilit deja programul, mergem in mare parte pe artisti locali din zona Baia Sprie, Baia Mare si imprejurimi.” Istoria mineritului in Baia Sprie Istoria orasului Baia Sprie e strans legata de activitatea miniera in zona. In secolele XIII-XIV, minerii coborau in galerii prin alunecare, folosindu-se de un sort de piele, isi luminau locul de lucru cu un opait in care ardea ulei de rapita. Din secolul XVII, pentru iluminatul in subteran s-a inceput folosirea lampii cu carbit, iar mai taziu, catre finele secolului al XIX, a aparut lampa electrica. Minereul era carat in coveti de lemn si scos la suprafata fie in saci de piele de bivol, fie cu ajutorul scripetilor, fie cu ajutorul cailor. In secolul al XVI apar primii vagoneti din lemn. In jurul anului 1800, in Baia Sprie existau 46 de societati miniere si peste 300 de mine si locuri de mine particulare, iar mai tarziu incep sa apara primele intreprinderi pentru prelucrarea minereurilor. Dupa 1948, minele au intrat in proprietatea statului si au fost folosite ca locuri de detentie pentru detinutii politici. Dupa 1989, mineritul s-a prabusit si aici, iar in prezent se vorbeste de activitatea miniera doar ca si exponat de muzeu. Doua galerii din Baia Sprie au fost propuse pentru transformarea in muzee. * Orasul Baia Sprie este atestat documentar intr-o diploma din 1329, in timpul regelui ungur Carol Robert, care acorda locuitorilor primele privilegii. * Denumirea latina a orasului a fost MONS MEDIUS, adica Muntele Mijlociu. * Numele localitatii s-a schimbat de la Montana Nostra in 1360, la Civitas Medio Montis in 1348, Felsobanya in 1390, Civitas de Monte Medio din nou in 1406, pentru ca in secolul XIX sa devina din nou Felsobanya. * Denumirea actuala vine de la „Baia”, care inseamna mina si latinescul „Asper”, care inseamna aspru. * Din secolul XVII, in Baia Sprie exista un centru de ceramica, alcatuit din bresle de olari. * Din 1997, orasul are o statuie numita ,,MINERUL’’, realizata de sculptorul Adi Joseph. * Din 1876, functioneaza o fanfara a minerilor. * Primaria orasului a fost construita in anul 1739, in stil baroc. * Rezervatia geologica Creasta Cocosului, din Muntii Gutai, a fost declarata arie ocrotita in 1954. * In 1920, pe Dealul Minei, prin prabusirea unei vechi galerii de mina, s-a format un lac artificial. Reziduurile metalice cu ioni de cupru si sulfat de fier, fac ca apa acestui lac sa capete, in anumite conditii, culoarea albastra. De aici si denumirea de Lacul Albastru. * Pe versantul sudic al varfului Ignis, pe o suprafata de 50 ha, se afla rezervatia fosilifera Chiuzbaia. Flora fosila din aceasta rezervatie cuprinde 55 de familii, 107 genuri si 240 specii. * Potrivit recensamantului din martie 2002, orasul are 16.626 locuitori. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro