„Castane” cu plumb si cadmiu

In urma cu cativa ani, halda de steril din zona Meda a fost exploatata de SC TRANSGOLD, iar reziduurile acesteia, depuse in Iazul Bozanta. Pe locul fostei halde se afla acum un camp gol. Viitorul zonei este incert, desi planul urbanistic prevede un cartier rezidential cu un grup de locuinte pentru 2.800 de persoane, parcuri, zone verzi, zone comerciale si altele. O viziune feerica, dar utopica, pentru ca terenul viitorului cartier trebuie sa indeplineasca niste parametri de mediu, care la ora actuala sunt depasiti. Dupa prelucrarea haldei de steril din zona Meda, SC TRANSGOLD se obliga sa ecologizeze terenul, care urma sa stea timp de mai multi ani liber de constructii, pentru ca solul sa se elibereze de metalele grele prezente (acestea prezentand un risc ridicat pentru sanatate). Totusi, in afara unui strat de pamant pus peste acel teren, inierbare artificiala si neutralizare cu var nu s-a facut nimic. Terenul este inconjurat de niste diguri, sunt trasate canale de drenaj pentru a directiona scurgerile „otravite” spre o singura iesire. Conform documentatiei APM probele de sol prelevate in ultimii ani arata o prezenta a metalelor grele intr-un procent la fel de mare ca si inainte de “ecologizare”. Sute de pagini de studii vorbesc despre impactul asupra sanatatii celor din zona, din pacate, ni s-a permis doar „lectura” (cat poti citi?), iar ca bonus am primit explicatii puerile de la fostul director al APM, Gheorghe Voinescu. Care crede in continuare ca noi am venit cu pluta pe Sasar. Terenul cui? Terenul de 26 de ha, vizat de proiectul “Zona Castanilor”, are un istoric destul de ciudat. In secolul trecut, a fost detinut de locuitorii din Recea, Mocira, Bozanta, Sasar, iar dupa expropriere a fost dat in administrarea companiei de prelucrare a metalelor pretioase si a devenit locul de depozitare a sterilului. In urma cu cativa ani, in contul unei datorii pe care Compania REMIN o avea fata de SC UNIO Satu Mare (rezultata din furnizarea de utilaje si materiale), terenul a fost cedat societatii satmarene, care l-a intabulat. Inca nu am reusit sa aflam care a fost mecanismul juridic ce a stat la baza acestui schimb si cum s-a intabulat terenul in conditiile in care a fost revendicat de fostii proprietari. Ulterior, intre SC UNIO si SC AGECOM Baia Mare s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare si terenul a trecut in proprietatea societatii baimarene. Practic, Viorel Zoicas (cel care controleaza ambele societati amintite) detine si dispune de teren. Pamantul „greu” In cursul lunii precedente, consilierii locali au votat pentru prelungirea valabilitatii pentru inca doi ani a PUZ (planului urbanistic zonal), pentru ca Zoicas nu a construit in zona nimic si vechiul act expirase. Probabil astfel de prelungiri se vor mai da mult si bine, pentru ca din punct de vedere ecologic zona prezinta riscuri. Datele din documentatia existenta la Agentia de Mediu, bazate pe studii efectuate de institutii abilitate, nu corespund cu cele din documentatia depusa de catre Zoicas la Primarie. Pentru a obtine autorizatia de mediu, Zoicas a prezentat un studiu de impact asupra starii de sanatate a locuitorilor din zona cartierului Decebal, din care reiese ca sanatatea acestora nu a fost influentata intr-un mod mai aparte decat cea a baimarenilor care stau in centrul orasului. Insa studiul efectuat de un institut din Cluj este in contradictie cu datele de la APM. Studii de specialitate arata ca zona este contaminata in continuare si prezinta pericol de radiere. Astfel, valorile la metale grele (plumb, zinc sau cupru) sunt mai mari acum decat la inceputul anului 2000. Inclusiv probele prelevate din iarba de pe fosta halda arata ca in zona exista un nivel ridicat de poluare, ce pune in pericol sanatatea. Situatie agravata Cum a aparut agravarea situatiei? Studiile spun ca valorile crescute se regasesc atat in stratul de pamant de o jumatate de metru, pus in unele zone de teren, cat si in panza freatica. Asadar, pamantul care s-a asezat pe fosta halda, in loc sa “insanatoseasca” terenul, l-a poluat si mai tare, avand inca de la inceput un continut mare de metale, la fel ca terenul de dedesubt. Asta pentru ca, posibil pamantul nu a fost curat, ci adus din anumite zone poluate ale orasului. Si s-a adus degeaba. Pentru edificare, putem lua exemplul concentratiei de plumb, care este de 7 ori mai mare decat maximul admis (3,4, fata de 0,7) sau al concentratiei de cadmiu, care este 3 ori peste barem (0,62, fata de 0,2). Atunci, ce ecologizare s-a facut? Ce studii prezinta Zoicas si ce aviz de mediu are, cand datele arata o poluare ridicata? Ce siguranta prezinta pentru sanatatea viitorilor locuitori ai zonei acest teren in care sunt prezente metale periculoase pentru sanatate, cu valori mult marite? Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro