„Caracatita” restaurarii monumentelor istorice

Mai marii Ministerului Culturii impart grosul banilor pentru restaurarea monumentelor istorice la propriile firme. Nils Auner, presedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice numarul 9, a obtinut sume semnificative din fondurile destinate derularii lucrarilor de restaurare a monumentelor istorice din Maramures, ale caror proiecte sunt realizate de propria sa firma, SC Manisa Construct SRL. Pe langa suspiciunile de incompatibilitate, exista serioase semne de intrebare legate de calitatea proiectelor. In multe cazuri, nu s-a respectat procedura de avizare. Mai mult, un proiect promovat de Auner si castigat de firma sa pune in pericol mega-proiectul „Circuitul bisericilor de lemn”. In timp ce monumentele istorice ale Maramuresului sunt condamnate la degradare, iar in bisericutele de lemn, adevarate embleme ale judetului, ploua, fondurile pentru restaurarea patrimoniului se scurg intr-un paienjenis de firme cu ramificatii la Ministerul Culturii. Pe de o parte, Comisia Zonala a Monumentelor Istorice (CZMI) nr. 9 (de care apartine si Maramuresul) verifica si aproba documentatiile, pe de alta parte, firma condusa de presedintele comisiei, Nils Auner, le executa. Desi, potrivit actului normativ care reglementeaza functionarea comisiilor zonale, Ministerul Culturii ar fi trebuit sa analizeze situatia de incompatibilitate a presedintelui CZMI, pana acum nu s-au luat masuri. Ba, mai mult, Nils Auner a devenit „abonat” la fondurile publice si europene pentru restaurarea monumentelor, desi multe dintre proiectele realizate de Manisa Construct au generat controverse si probleme, avand nevoie de modificari. Teoretic, mecanismul de finantare a proiectelor de restaurare a monumentelor istorice ar trebui sa tina seama de o lista de prioritati si urgente intocmita de Directia Judeteana pentru Cultura Maramures. Numai ca, de multe ori, si avizele, si banii se dau peste „capul” directiei, datorita lobby-ului facut de Auner. Deh, intamplator, aceste proiecte ajung sa fie executate tocmai de firma sa. Sa mai spunem ca n-au fost niciodata probleme cu obtinerea avizelor de la Bucuresti? In Maramures, cele mai multe contracte de proiectare pentru restaurarea bisericilor de lemn, finantate de Ministerul Culturii si Cultelor, au fost atribuite firmei Manisa Construct SRL. Dintre acestea, amintim Bisericile- monument din Barsana, Coruia, Carpinis, Rozavlea, Libotin, Tautii de Sus si obiectivele Cimitirului Vesel din Sapanta si Turnul lui Stefan din Baia Mare. Numai pentru realizarea proiectelor de restaurare a bisericii Sfintii Apostoli din Tautii de Sus si pentru Cimitirul Vesel din Sapanta, firma lui Auner a incasat, in ultimii patru ani, circa 1 milion de Euro din pusculita publica. Aceeasi societate a realizat proiectul pentru „Hotelul-restaurant” Minerul din Baia Mare, in cadrul caruia Auner – proiectantul – a „sarit” peste pasii stabiliti de lege. Avizele au fost trimise Directiei Judetene pentru Cultura Maramures doar spre stiinta, fara sa se urmeze procedura prevazuta de lege, conform careia documentatia trebuie depusa intai la Directia Judeteana, care intocmeste un referat in baza caruia este emis, ulterior, avizul de catre Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Datorita dublei pozitii in care se afla, Auner a reusit sa obtina lucrari de proiectare chiar si fara licitatie, in dispretul Legii achizitiilor publice. Zvonurile spun ca argumentul atribuirilor directe ar fi facilitarea obtinerii unor avize pozitive pentru proiectele de restaurare. In aceasta categorie se incadreaza proiectarea lucrarilor de restaurare a „Bastionului Macelarilor”, proiect propus spre finantare de catre Consiliul Judetean Maramures in cadrul Mecanismului Financiar SSE - Spatiul Economic European, cifrat la peste 1,6 milioane Euro. Tot firmei lui Auner i-a fost atribuit si proiectul care vizeaza restaurarea „Turnului lui Stefan”. Numai ca, probabil din cauza numarului mare de proiecte castigate pe banda rulanta de Manisa Construct, proiectele lui Auner sunt „doldora” de nereguli. Astfel, la Biserica de lemn monument UNESCO din Barsana, drenajul si fundatia lacasului de cult nu au fost proiectate corespunzator. De asemenea, studiul de fezabilitate pentru proiectul de restaurare a „Bastionului Macelarilor” nu respecta prevederile Hotararii de Guvern nr. 28/2008, privind aprobarea continutului – cadru al documentatiei tehnico – economice aferente investitiilor publice. Pentru acest proiect, Directia Judeteana pentru Cultura a avut o lunga lista de obiectii care, in urma unor discutii aprinse, a unor interventii din partea Consiliului Judetean Maramures si a unor amenintari cu riscul pierderii finantarii, au fost remediate din mers: „Nu au fost efectuate studii biologice ale unor elemente componente din lemn; nu a fost cuprinsa cercetarea arheologica a lucrarii, desi se excaveaza pana la 1,25 m, nu a fost cuprinsa o expertiza de restaurare a pietrei, desi in anumite portiuni, inspectorii Directiei Judetene pentru Cultura au observat dislocarea acesteia din corpul monumentului; in memoriul tehnic au fost prevazute lucrari care nu sunt necesare: (de exemplu, curatarea podului, in conditiile in care monumentul nu are pod), de unde reiese faptul ca unele specificatii au fost copiate pur si simplu din proiectul care vizeaza Turnul lui Stefan. De asemenea, proiectul propus de Auner a prevazut o serie de lucrari care nu erau in concordanta cu stilul monumentului: gard de lemn la un monument medieval din piatra. Mai mult, gardul era proiectat la 1,80 metri, fapt care afecteaza vizibilitatea monumentului, la fel cum amplasarea necorespunzatoare a anexelor afecteaza punerea in valoare a obiectivului. In ciuda acestor nereguli si a lobby-ului facut de Auner, in 19 martie, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a formulat propunerile de acordare a avizului, cu mentiunea ca, anterior elaborarii proiectului tehnic, Manisa Construct SRL sa se consulte cu Directia Judeteana pentru Cultura, pentru a realiza eventualele corecturi. Adica, intai dam avizul, apoi modificam proiectul. Numai ca situatiile de acest gen nu sunt izolate. Si lucrarile de proiectare pentru restaurarea sarpantei de la „Complexul Minerul” au fost la fel de incarcate de probleme. Din documentatiile intocmite pentru interventia in regim de urgenta la sarpanta, lipsea memoriul tehnic si proiectul tehnic. Insa proiectantul a servit explicatia ca lucrarea a fost preluata „din mers”, situatie neconfirmata inca de beneficiarul lucrarii. Efectul? Proiectul a fost respins de Inspectoratul de Stat in Constructii Maramures, deoarece proiectul nu avea inscrise mentiunile referitoare la proiectant, verificator, referentul verificatorului si numarul de proiect. Lobby-ul lui Auner se intinde pana la domeniul alocarii de fonduri. Ultima reusita: 450.000 RON pentru „refacere imprejmuire incinta” la Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Rozavlea. Dar aceeasi biserica si aceleasi lucrari sunt cuprinse in proiectul „Circuitul Bisericilor de lemn din Maramures”, finantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Regional (POR), AXA 5.1 – „Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectul a fost promovat de CJ Maramures, avizat de comisia zonala condusa de Auner si depus la ADR Nord Vest in luna octombrie a anului trecut. Numai ca lucrarile de la biserica din Rozavlea nu sunt corelate cu mega-proiectului CJ. Ba, mai mult, pun in pericol finantarea acestuia. De altfel, Directia Judeteana pentru Cultura a sesizat, la finele anului trecut, catre Directia de Dezvoltare Regionala, faptul ca Comisia Zonala a Monumentelor Istorice nr. 9 a avizat o serie de lucrari cuprinse in documentatia „Refacere imprejmuire incinta” la biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, depusa de Parohia Rozavlea la incurajarea lui Auner, desi aceleasi lucrari erau cuprinse si in „Circuitul bisericilor de lemn”. Proiectul depus spre avizare la Comisia Zonala, in toamna anului trecut, de insusi presedintele acestui for nu era insotit nici de certificatul de urbanism si nici avizat de catre Drumurile Nationale (pentru amplasarea parcarii). Cu toate acestea, a primit avizul in aceeasi zi. In plus, proiectul de la Rozavlea afecteaza conditiile de eligibilitate a proiectului „Circuitul bisericilor de lemn”, deoarece una dintre conditiile impuse de finantator este ca activitatile propuse spre finantare sa nu fi fost finantate in ultimii 5 ani din fonduri publice sau din alte surse de finantare. Am incercat sa aflam si parerea presedintelui CZMI, Nils Auner, dar ne-a intampinat mesageria vocala. Crima UNESCO de la Barsana Povestea bisericutei de lemn din Barsana, inclusa in patrimoniul UNESCO si condamnata la moarte clinica, a fost catalogata de preotul Gheorghe Urda drept „o crima”. Desi in ultima jumatate de secol biserica a suferit mai multe renovari, modul „profesionist” de executie mai mult a daunat. La prima renovare, in 1995, biserica a fost descoperita si acoperita privizoriu, in timpul iernii, cu hartie asfaltata. Dar, din cauza unei furtuni, acoperisul „a zburat”, iar pictura a fost grav afectata. Au urmat alte doua runde de renovari si, de fiecare data, biserica a fost ba in pericol de daramare, ba in pericol de a fi umpluta de... buruieni. In 1997, in timpul unei alte furtuni, folia de pe acoperis a fost luata de vant, iar pictura s-a scurs de pe pereti. Dupa acest episod, lucrarea a fost lasata multa vreme in „stand-by”, iar ulterior, prinsa intr-un nou proiect, si acesta plin de probleme. MaramureSul nu plateSte comisia lui Auner Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Maramures, recunoaste slaba colaborare cu comisia lui Auner: „Eu nu prea am mare tangenta cu ei. Sunt proiectele din trei judete aici, iar noi facem avizele dupa cum lucreaza ei. Dupa ce se termina sedinta, noi eliberam avize, dupa cum zice comisia. Oricum, Maramuresul e singurul judet din tara care nu plateste comisia. Pentru finantari, noi trimitem situatiile si prioritatile, dar rareori se tine cont de ele”. Ioana LUCÃCEL ioana@gazetademaramures.ro