„Bomba ecologica” a iazurilor de decantare

* In ciuda puhoiului de bani alocati pentru ecologizarea iazurilor de decontare, Maramuresul risca oricand sa revina in atentia opiniei publice printr-un accident similar celui din anul 2000. In scriptele comisiei judetene care a verificat situatia iazurilor, scrie negru pe alb ca exista riscul unui accident ecologic cu impact transfrontalier. Accident ecologic cu impact transfrontalier, casa evacuate, steril cu metale grele, poluare. Pe scurt, coordonatele unui scenariu care ar putea „lovi” oricand Maramuresul. In ciuda miliardelor alocate pentru lucrari de ecologizare, iazurile de decantare sunt tot o bomba cu ceas, care, in „conditii vitrege” pot „exploda”. Dintr-o estimare a Ministerului Mediului si a Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor reiese ca ecologizarea iazurilor din Maramures ar costa 295.505.205 RON, adica circa 91 de milioane de euro. Ori, in prezent, nici macar monitorizarea si securizarea iazurilor nu este facuta in conditii optime. Iar, in loc de bani, autoritatile numesc comisii peste comisii care sa analizeze situatia. GAZETA de Maramures a scris in repetate randuri despre modul in care s-au executat, sau, mai bine zis, nu s-au executat, lucrarile de inchidere si ecologizare a iazurilor de decantare. De asemenea, de-a lungul vremii, diferite institutii si organizatii, in special Garda Nationala de Mediu, a atras in repetate randuri atentia asupra pericolului de poluare de la aceste iazuri. Recent, o comisie nominalizata prin ordinul prefectului a verificat in teritoriu starea de siguranta a iazurilor de decantare, respectiv masurile de securitate, protectie si interventie organizate, gradul de asigurare cu mijloace tehnice de interventie si substante de decontaminare. Iar rezultatul a fost prezentat intr-o sedinta de saptamana trecuta. Numai ca, concluziile nu difera prea mult fata de cele semnalate de comisiile trecute: la peste jumatate dintre iazuri exista riscul producerii unuor accidente ecologice: „Din cele 17 iazuri verificate s-a precizat ca doar la unele dintre ele si numai in conditii extrem de vitrege, coroborat cu conditiile accidentelor din anii 2000 (iaz Aurul si Novat) si 2008 (iazuri Colbu 1 li 2), exista pericolul producerii unui accident cu efect transfrontalier, dar si acesta doar in ceea ce priveste deversarea sterilelor, intrucat substantele chimice utilizate in procesul de flotare sau cianurare sunt autodistruse din anul 2006 pana in prezent. Exemple: iazul D2, D3, Colbu, Vranicioara, Plopis-Rachitele, Bloaja Vechi, Bozanta, Sasar”. Mai mult, in cazul producerii unor accidente la iazuri ca si D2, D3, Colbu, Bozanta, ar fi afectata si zona locuita, fiind necesara evacuarea a 20-60 de persoane! La un eventual accident la unul din iazurile de decantare, poate fi afectata calitatea cursurilor de apa ale raurilor Cisla, Novat, Vaser, Viseu, Tisa, Lapus, Cavnic, Sasar, si Somes. Potrivit scriptelor, principala cauza a unui dezastru potential si previzibil este neexecutarea lucrarilor de inchidere si ecologizare. Dar lista neagra continua cu monitorizarea defectuoasa a parametrilor fizico-chimici ai iazurilor, deoarece la niciun iaz in afara de Aurul nu se mai urmaresc sistemele de monitorizare. De asemenea, in mai toate cazurile, sistemele de colectare si evacuare a apelor pluviale de pe plaja iazurilor aflate in conservare (sondele inverse) sunt foarte vechi. Mai mult, lipsesc autorizatiile sau avizele de functionare in conditii de siguranta care trebuie obtinute de la Comisia Nationala Pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice. De asemenea, nu sunt solicitate si obtinute autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor pentru aceeasi situatie, de conservare, in afara de iazurile Novat, Colbu, D1, D3, si Bloaja, la care sunt obtinute aceste avize sau autorizatii pentru proiectele de inchidere si ecologizare aflate in derulare. Din punctul de vedere al autoritatilor, solutia ar fi deblocarea finantarilor pentru lucrarile de ecologizare. Din nou. Pentru ca, de ani buni, pe motiv de „pionierat” si lipsa de experienta, Statul tot pompeaza miliarde in buzunarul unor „baieti destepti” care executa lucrari proaste si apoi primesc sume frumoase fara nicio obiectie. Reprezentantii Remin recunosc, de multa vreme, ca, si in cazul lucrarilor executate e nevoie de fonduri pentru refacerea lor. Conversmin a tot organizat licitatii pentru ecologizarea iazurilor. Ba mai mult, pe unele obiective, cum ar fi Iazul Novat, s-au derulat „finantari incrucisate”, din doua surse: Conversmin si ANRM. Ori, in conditii in care s-au cheltuit deja milioane de Euro pentru astfel de lucrari, de ce mai exista risc de accidente ecologice transfrontaliere? In loc sa tot numeasca diverse comisii care repeta aceleasi concluzii, n-ar fi mai bine ca autoritatile sa verifice modul in care s-au cheltuit banii alocati pana acum ? Efectele ar fi similare unui accident ecologic transfrontalier. Garantat. „Exista pericolul producerii unui accident cu efect transfrontalier, dar acesta, in ceea ce priveste deversarea sterilelor care contin metale grele, nu mai putem vorbi de substante chimice folosite in procesul de flotare sau cianurare, pentru ca acestea au fost autodistruse din anul 2006 pana in prezent. Am inclus in acest studiu D2, D3, Colbu si Bozanta. In acest caz s-ar impune, in caz de accident, evacuarea conform scenariilor ISU intre 20 si 60 de persoane”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro