„Bomba” Colbu si capitalul politic

Unul dintre cele mai tensionate momente din perioada inundatiilor a fost cel de la iazul de decantare Colbu, din Baia Borsa. De aici a pornit „cruciada” lui Mircea Man, s-a iscat incidentul cu secretarul de stat Lucia Varga si s-a incercat realizarea de capital politic. O poveste din culisele nestiute ale inundatiilor maramuresene. In zona Borsa, mineritul a fost inchis dupa programul de lichidare a Companiei Remin. In urma au ramas iazurile de decantare a sterilului rezultat din procesul de productie. Iazurile sunt niste constructii industriale proiectate sa reziste zeci de ani. In cazul unor incidente naturale, se iau masurile prevazute. Daca sunt probleme ce depasesc previziunile specialistilor, se iau masuri exceptionale. In momentul de fata, Remin nu mai are nici un iaz. Toate au fost preluate de stat, prin firma Conversmin, cea prin care se finanteaza lucrarile de inchidere si ecologizare a acestor iazuri. La Baia Borsa se lucreaza de mai mult timp. Iazurile Colbu 1 si 2 sunt, probabil, cele mai periculoase din tara. Ele sunt construite intr-o zona de munte, unde posibilitatea de interventie este limitata. Inundatiile care au ingrozit nordul tarii au depasit estimarile specialistilor si, pentru intr-un anumit interval, iazul a fost un pericol. Dar, de aici si pana la spectacolul de imagine facut de presedintele CJ, Mircea Man, este cale lunga. Pentru a nu fi acuzati ca suntem subiectivi, vom prezenta date oficiale, cuprinse in mai multe rapoarte, care demonstreaza ca pericolul clamat pe posturile nationale si locale de televiziune a fost tinut sub control de specialisti. Man a vorbit de ruperea iazului, de deversarea sterilului cu cianuri in Cisla, pana in Tisa. In doua zile (sambata si duminica), au fost lansate mai multe scenarii, care au ingrozit populatia din zona Borsa. Nu avem confirmare oficiala, dar se vorbeste ca Man a cerut/sugerat autoritatilor locale sa evacueze populatia din Baia Borsa. Nimeni nu vrea sa recunoasca oficial, dar, pe la colturi, oamenii vorbesc. Nu s-a intamplat nimic, deoarece cei care au coordonat lucrarile de la Colbu au fost pe pozitii. Sa punctam din acte oficiale intamplarea de la Colbu. Din 22 iulie, ca urmare a avertizarii de cod galben, la cele doua iazuri s-a instituit supravegherea permanenta cu echipe de muncitori ai societatilor care lucreaza aici. La acea data, sondele inverse (de evacuare) din iazuri functionau normal, iar gratarele - care au rolul de a feri tuburile prin care are loc evacuarea de resturi, lemne etc. - erau curate. Nu s-a constatat o situatie diferita fata de zilele anterioare. In 26, la ora 14, se constata o crestere semnificativa a nivelului apei ce se ducea in Colbu 2. La fata locului, echipa de interventia a reusit sa curete gratarele de resturile aduse de apele tot mai involburate. La ora 16, unda de viitura a depasit capacitatea de transport a sistemului de subtraversare (mai simplu, o conducta ce traverseaza iazul si ajunge in Colbu 1). Au fost alertate toate institutiile abilitate sa intervina: SGA, Garda de Mediu, ISU. La ora 16.10, s-a constatat ca debitul prin galeria de traversare era foarte redus, respectiv gratarele erau infundate cu lemne, bolovani si ce a mai adus furia apelor. Nu mai exista posibilitatea de a interveni acolo. Ar fi fost sinucidere curata. La 16.40, apele furioase au depasit digul iazului Colbu 2 si au curs direct in Colbu 1. A fost rupt digul de la Colbu 2. De aici incepe povestea bresei, ce a ajuns celebra. In acel moment, pe digurile celor doua iazuri erau peste 60 de oameni, utilaje si specialisti. Pe masura ce apa inainta, muncitorii se retrageau. Viitura a „atacat” iazul Colbu 1. Nivelul apei a inceput sa creasca, fara posibilitatea de a putea face ceva. Nu se mai putea interveni decat in mod extrem. Specialistii de la fata locului au constatat ca partea de rezistenta a iazului (cea din fata) este in pericol de a se rupe. Ar fi fost un dezastru. La ora 17.40 s-a trecut la solutia extrema, pentru evitarea ruperii structurii de rezistenta. S-a executat o bresa in digul de contur (partea laterala a iazului), pentru evacuarea controlata a apei din iaz. Bresa a fost executata de profesionisti, la 90 de grade. Exista fotografii si rapoarte tehnice. Prin bresa creata s-au scurs 30.000 de metri cubi de apa din iaz, intr-o ora. Apa evacuata dirijat a inundat drumul din apropierea iazului si a fost dusa spre firul vaii unde se afla iazul. Din cauza debitului mare si a resturilor antrenate, a fost lovit si afectat taluzul din aval al iazului principal. S-a rupt o parte din peretele iazului, dar nu din zona de rezistenta. Ceea ce e important, lucrurile au fost sub control tot timpul. La ora 22, debitele erau in scadere, la fel si presiunea din iazul principal. Pericolul a trecut. Fara cianura Probabil ca Man a vazut ruptura (ravena) din partea de fata a iazului si a afirmat tot timpul ca nu este vorba de o bresa controlata. El nu a fost pe diguri sa vada, probabil prietenii de la Politia de Frontiera Radauti stiu de ce. Nu a urcat pe iazurile in cauza, deh, greu cu chermezele cand e gazda Pop-Rapidu’. Pentru comparatie, secretarul de stat Lucia Varga a fost acolo, la fata locului. Fiind reprezentanta Ministerului Mediului, a dispus prelevarea de probe de apa din Cisla, Viseu, Tisa. Daca in zona iazului au fost probe cu metale grele, in Viseu si Tisa nu s-a mai regasit un nivel ridicat al undei de poluare. Mai mentionam ca nu putea fi vorba de cianura, cum a declarat Man, deoarece, din 2004, nu s-a mai lucrat cu cianura in zona. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro