„Am trei invitati dintre cei mai buni pianisti internationali ai generatiei mele”

Nascut la 14 aprilie 1983 in Baia Mare, Romania, Sergiu Tuhutiu a inceput si a aprofundat studiul pianului la liceul din orasul natal, sub indrumarea prof. Adriana Balaj. Intre anii 2002-2006 a urmat cursurile Universitatii de Muzica din Bucuresti, la clasa prof. univ. dr. Dana Borsan si prof.univ.dr. Steluta Radu. In 2009 absolva studiile de aprofundare pianistica (Master) la Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (clasa conf. univ. dr. Daniel Goiti) si la Hochschule für Musik und Darstellende Kunst Stuttgart (clasa prof. Shoshana Rudiakov). De-a lungul dezvoltarii sale artistice, a participat la numeroase cursuri de maiestrie nationale si internationale (sustinute de prof. Sandu Constantin, prof. Gerlinde Otto, prof. Heinz Medjimorec, prof.univ.dr. Dana Borsan, conf.univ.dr. Daniel Goiti) si a obtinut premii in competitii precum: Marele Premiu la Festivalul de Muzica Francofona 2002, Premiul al III-lea la Olimpiada Nationala de Muzica 2001, Premiul * la Concursul National de Interpretare Muzicala „Tinere Talente” Oradea 2001 si 2002, Premiul al III-lea la Concursul National de Interpretare Muzicala „Ina Macarie” Bucuresti 2003, Premiul * la Concursul de Interpretare DUO Voce – Pian, Bucuresti 2006. A sustinut recitaluri in Romania, Austria, Brazilia, Canada, Rusia, Franta, Italia, Germania si Elvetia. In anul 2007 a participat alaturi de violonistul Vlad Stanculeasa la Duo Sonata Masterclass, in Lausanne – Elvetia, beneficiind de indrumarea prof. Pierre Amoyal si prof. Bruno Canino. Reporter: Cat e de greu pentru un maramuresean sa organizeze un concert in Bucuresti? De ce „In Memoriam Dinu Lipatti”? Sergiu Tuhutiu: Experienta organizarii unui concert de amploare in Capitala as numi-o infernala. Motivul principal este birocratia, iar apoi modul in care angajatii institutiilor statului stiu (sau mai degraba nu stiu) sa se relationeze cu ceilalti: meschin, neserios si plin de fudulie - fiecare se simte in functia sa ca pe mosia tatalui sau. Asta face realizarea lucrurilor extrem de dificila. Anul acesta se implinesc saizeci de ani de la moartea lui Dinu Lipatti. De aceea concertul se intituleaza „In memoriam Dinu Lipatti". Apropierea mea de Lipatti, ca muzician si pianist, a fost cea care a generat aceasta initiativa. Lipatti a fost un spirit aparte, un pianist minunat, un muzician desavarsit si un om cu totul special. El este una din figurile cele mai rafinate si inaltatoare ale istoriei muzicii universale si, implicit, romanesti. Rep: Ceilalti artisti din concert cum au rezonat la aceasta idee? S.T: Invitatii mei din acest concert sunt Kateryna Titova (Berlin), Sasha Grynyuk (Londra) si Zlata Chochieva (Moscova). A fost o bucurie pentru mine sa-i gasesc pe toti trei foarte bucurosi sa participe la un concert in memoria lui Lipatti. Asta mi-a demonstrat inca o data ca amprenta lui Lipatti asupra cunoscatorilor persista si trece mult dincolo de granitele tarii noastre, este universala. Rep: Ai mai avut actiuni de genul acesta si daca o sa urmeze si altele? S.T.: Acest eveniment este primul pe care il organizam sub egida asociatiei pe care o conduc, numita „Lipatti Music Production". Din acest punct de vedere pot spune ca „In memoriam Dinu Lipatti" este un concert care deschide o serie de evenimente muzicale. Nu avem stabilite riguros evenimentele viitoare, insa ideile exista si speram sa le putem materializa. Rep: Care a fost cel mai important moment din cariera ta artistica? S.T.: Nu stiu care a fost cel mai important moment. Nu am facut niciodata un clasament, insa desigur ca-mi amintesc cateva momente scenice pe care le simt ca fiind importante: la Sala Maffeiana din Verona - Italia, la Palatul Festivalului de film de la Cannes - Franta, la Casa Universitatii din Toronto - Canada, la Conservatorul din Sankt-Petersburg - Rusia, recitalul finalului de masterat la Academia de Muzica din Stuttgart - Germania, deci sunt cateva momente pe care le simt ca avand greutate in parcursul meu muzical. Rep: Cel mai important proiect materializat? S.T.: Cred ca cel mai important proiect materializat, din punct de vedere muzical, este tocmai acest concert. Il consider foarte important din toate motivele posibile. In primul rand, este dedicat lui Lipatti, care pentru mine reprezinta ceva extrem de intim si aparte. Apoi, are multa vizibilitate si promovare in media, se desfasoara la Sala Radio, una din cele mai importante sali de concert din Romania, este sustinut de Radiodifuziunea Romana si de TVR si, pe langa toate astea, am trei invitati dintre cei mai buni pianisti internationali ai generatiei mele. Rep: Cu ce idei preconcepute ale celor din jur ai avut de luptat ca pianist? S.T.: Ideile preconcepute apartin mereu unui anumit mod impersonal de a fi. Ele sunt rezultatul unui proces de decrepitudine mentala si de complacere in valmaseala psihologica a vietii publice, sociale. Cred ca orice forma de iesire din ignoranta este dureroasa, ea te face sa intampini tot mai mult dificultatile ce constau in felul stancos de a gandi al celor cu care interactionezi. Nu am fost si nu sunt ferit de acest tip de obstacole, insa, nu ca pianist, ci ca individ nenivelat complet de aceasta actiune entropica a psihologiei publice. Rep: Face Romania suficient pentru promovarea valorilor si a tinerelor talente pe plan cultural? S.T.: Desigur ca as fi tentat sa raspund simplu: NU. Doar ca ar fi prea sec. Cred nu doar ca face prea putin, ci ca Romania are o mare carenta a calitatii vietii muzicale, iar promovarea tinerilor se face intr-un mod extrem de greoi si lipsit de motoarele necesare unei asemenea directii. „Ideile preconcepute apartin mereu unui anumit mod impersonal de a fi. Ele sunt rezultatul unui proces de decrepitudine mentala si de complacere in valmaseala psihologica a vietii publice, sociale. Cred ca orice forma de iesire din ignoranta este dureroasa, ea te face sa intampini tot mai mult dificultatile ce constau in felul stancos de a gandi al celor cu care interactionezi. Nu am fost si nu sunt ferit de acest tip de obstacole, insa nu ca pianist, ci ca individ nenivelat complet de aceasta actiune entropica a psihologiei publice” - Sergiu Tuhutiu Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro