„Alegerea datei de 1 Decembrie ca zi nationala exprima dorinta poporului”

Tudor Salagean - seful sectiei de Istorie din Muzeul National de Istorie a Transilvaniei * Tudor Salagean, seful sectiei de Istorie din Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, vorbeste intr-un interviu „fara perdea” despre rolul francmasoneriei in recunoasterea internationala a Marii Uniri, tema unirii cu Basarabia si poporul roman in general. Reporter: Care ar fi cele mai importante zile pentru poporul roman? Este data de 1 decembrie cea mai potrivita ca zi nationala a Romaniei? Leaga aceasta zi majoritatea romanilor? Tudor Salagean: Din perioada antica se pastreaza foarte putine date semnificative care ar putea fi valorificate intr-un context actual. In general, cand vorbim despre datele relevante cu privire la istoria unei natiuni, este de preferat sa ne oprim la perioadele moderne si contemporane cand s-au format acestea. Au existat discutii in legatura cu ziua nationala stabilita la 1 decembrie, totusi eu consider ca este cea mai importanta data din istoria noastra nationala care ii reprezinta in acelasi timp pe un numar foarte mare de cetateni din diferite regiuni ale Romaniei. Data de 1 decembrie nu semnifica in calitatea sa de zi nationala doar unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, ci semnifica constituirea Romanei mari, include si celelalte provincii romanesti, Basarabia si Bucovina. O alta data semnificativa ar fi 10 mai, care a fost data proclamarii independentei, dar care este in acelasi timp legata de istoria monarhiei din Romania, ori in conditiile in care cetatenii Romaniei au ales prin referendum o forma de stat republicana, probabil ca alegerea acestei date ar fi derutanta. Alegerea datei de 1 decembrie ca zi nationala a Romaniei exprima dorinta poporului. Rep.: Care a fost contextul in care s-a reusit Marea Unire si cum a fost acesta influentata de rezultatul Primului Razboi Mondial? T.S.: Romania Mare s-a creat intr-un context istoric specific, a fost un mare noroc al istoriei pentru poporul roman, deoarece tara a fost foarte bine condusa. A fost o pleiada de oameni politici, dar si de oameni de arme care au avut un rol determinant in epoca respectiva. Pentru a intelege constituirea Romaniei Mari trebuie sa tinem seama si de evenimentele care s-au intamplat in cursul Primului Razboi Mondial. Desigur, in conducerea tarii a fost foarte foarte multa abilitate, foarte multa disponibilitate pentru negocieri. Sa nu uitam ca Romania a intrat in razboi impotriva Puterilor Centrale cu care a avut o alianta, ca am iesit din razboi in momentul in care eram presati de fortele Puterilor Centrale, insa aceasta iesire a provocat un anumit deranj in multe cancelarii aliate. Tocmai aceasta iesire din razboi, exact la momentul potrivit, a permis Romaniei ca in anul 1918 sa aiba singura armata adevarata din Europa Centrala si de Sud-Est si sa stabileasca conditiile „jocului”. La fel cum se spune ca Anglia nu are prieteni si dusmani, ci numai interese, se poate spune ca si Romania a procedat la fel in „momentul 1918”. Un lucru mai putin spus in istoriografie este cel ca unirea Basarabiei cu Romania s-a datorat intr-o foarte mare masura sprijinului Germaniei, cu care Romania se afla atunci in armistitiu si cu care guvernul de atunci al Romaniei era pregatit sa incheie o alianta. Chiar daca Puterile Centrale ar fi castigat Primul Razboi Mondial, Romania s-ar fi ales cu aceasta provincie. Inainte de 1918, unirea Romaniei cu Bucovina prevedea doar teritoriul care se afla astazi in componenta statului roman, nu a intregii Bucovina. In 1918 a aparut o situatie speciala, zona din Nord era un fel de teritoriu al nimanui, care a fost atribuit Poloniei, Cehoslovaciei si Romaniei fara a exista justificari istorice. De altfel, daca ne gandim la cea mai veche cronica romaneasca, care vorbeste despre asezarea lui Dragos la Baia, se spune ca spre Sud locuiau romani si spre Nord locuiau ruteni. Rep.: Primul Razboi Mondial poate fi pus sub semnul unui eveniment organizat de catre societatile secrete? Au avut vreo implicare in Marea Unire alte state, alte grupuri, interese sau chiar alte societati secrete? T.S.: Primul Razboi Mondial a surprins intreaga lume prin amploarea pe care a luat-o, nu stiu in ce masura cei care au declansat acest conflict se asteptau la rezultatele pe care el aveau sa il produca. Cu siguranta, exista intotdeauna anumite grupuri de influenta care sunt extrem de puternice, insa in epoca de dinainte de 1914 nu cred ca trebuie sa ne gandim neaparat numai la rolul societatilor extrem de oculte si de influente. Exista o societate care era extrem de vizibila, dar de asemenea foarte puternica: societatea capetelor incoronate ale epocii. Din acest grup faceau parte „capii” familiilor regale si acestia decideau soarta unei bune parti a continentului. S-au formulat tot felul de supozitii in legatura cu activitatea acestor societati, in mod sigur, ca si factor declansator, a contat foarte mult actiunea acelei societati secrete din Serbia care l-au asasinat pe Franz Ferdinand. Nu stiu in ce masura se poate spune ca Primul Razboi Mondial a fost planificat de o societate oculta si ca acesta s-a desfasurat dupa dorintelor societatii Rep.: Pentru ca Romania actuala sa se uneasca cu Basarabia ar trebui ca principalii oameni politici ai tarii sa intre intr-o loja masonica destul de puternica sau sa incerce o apropriere fata de grupul Bilderberg? T.S.: Situatia de acum difera foarte mult de situatia din 1918. Oricum, sunt convins ca sunt foarte multi politicieni romani care ar dori sa intre in grupul Bilderberg, insa marea problema este aceea de a fi invitati acolo. Problema nu sta in faptul ca politicienii romani nu vor sa mearga acolo, ci de faptul ca nu sunt invitati. Nici macar Alexandru-Vaida Voievod nu a intrat in cea mai mare loja a Marelui Orient, ci avea acces intr-una dintre organizatiile care faceau parte din Marele Orient al Frantei. Cred ca trebuie sa privim lucrurile dintr-o alta perspectiva, delegatia romaneasca a intrat intr-o loja apartinand Marelui Orient al Frantei pentru ca a fost primita acolo. Trebuie sa existe o deschidere si din cealalta parte. Rep.: In situatia politica actuala si avand in vedere puterea politica pe care Romania o are, putem spune ca ar fi posibila o unire cu Basarabia? T.S.: Cred ca este posibila, insa nu cred ca este necesara. Republica Moldova ar deveni membra a Uniunii Europene. In contextul actual, lucrurile ar trebui discutate si in alti termeni si parametri decat cele specifice statelor nationale din secolul XIX si XX. In 1918, in Basarabia nu exista o politica locala care sa detina fraiele puterii in regiunea respectiva. Vechile autoritati tariste au disparut, autoritatile bolsevice erau contestate. Romania a instituit atunci un regim de ocupatie care a avut si aspecte neplacute pentru populatia locala. Rep.: Sugerati ca unii basarabeni nu au dorit unirea cu Romania in momentul 1918 si ca acest lucru a fost facut practic „cu forta”? T.S.: Componenta etnica a Basarabiei de la momentul respectiv nu era foarte diferita fata de momentul actual, cu exceptia ca erau un foarte mare numar de locuitori evrei. In general, putem spune ca nici evreii, nici gagauzii, nici rusii, nici ucrainenii sau bulgarii nu doreau neaparat unirea cu Romania. Unirea cu Basarabia a avut o importanta componenta militara. In momentul in care Sfatul Tarii a votat unirea Basarabiei cu Romania, cladirea in care se realiza actul unirii se afla sub protectia armatei romane. Toti deputatii care se opuneau unirii cu Romania fugisera de la aceasta intrunire. In Basarabia au existat si revolte pentru autonomia Republicii Moldova. Ca sa revenim, in momentul de fata Republica Moldova are o clasa politica, are partide politice care au deja o traditie, care au afilieri internationale. Este o situatie complet diferita. Una dintre marile piedici care ar sta in calea unirii cu Republica Moldova ar fi tocmai clasa politica din Basarabia care ar putea sa isi piarda privilegiile renuntand la statalitate. „Realizarea Marii Uniri ca atare nu poate fi pusa sub planificarea unei societati secrete, insa in cadrul negocierilor pentru stabilirea granitelor si pentru recunoasterea internationala a Marii Uniri, apartenenta la francmasonerie a avut un rol destul de important. In acest sens este cunoscuta actiunea lui Alexandru-Vaida Voievod, om politic transilvanean, delegat la conferinta de pace, care intr-un moment de maxim impas cu puterile aliate in principal, a decis sa intre impreuna cu intreaga delegatie romaneasca intr-o loja care apartinea Marelui Orient al Frantei” - Tiberiu Hrihorciuc