„Aderarea la Schengen, primul obiectiv major de politica exerna al Romaniei”

* Titus Corlatean este unul dintre liderii tinerei generatii de politicieni. Fost consilier al primul ministru, membru al Parlamentului European si a celui Romanesc, presedinte al comisiei de politica externa a Senatului, Corlatean vorbeste intr-un interviu acordat in exclusivitate GAZETEI de Maramures despre temele fierbinti ale politicii externe romanesti. Reporter: In calitate de consilier personal al premierului de atunci, Adrian Nastase, a si fost direct implicat in negocierile politico-diplomatice pentru aderarea la NATO si UE. Cum vedeti aderarea Romaniei la spatiul Schengen? Titus Corlatean: Este o intrebare buna pentru ca, practic, aderarea la spatiul Schengen este primul obiectiv major de politica exerna al Romaniei dupa ce guvernarea PSD a reusit atat incheierea capitolelor de negociere cu UE in decembrie 2004 (asta a permis aderarea la Uniune) cat si aderarea doi ani mai devreme la NATO. ªi este un prim obiectiv major de politica externa pe care actuala guvernare practic l-a ratat. ªi o spun cu regret. Pentru ca, atat din punctul de vedere al demersului politic si politico-diplomatic, acolo unde, autoritatile romane, care conduc astazi tara noastra, s-au descurcat lamentabil, cat si din punctul de vedere al prezentarii progresului tehnic. Vorbind de prezentarea progreselor de ordin tehnic facute si aici s-a stat foarte prost. Antagonizarea relatiilor politice in primul rand datorita manierei lipsite de intelepciune a sefului statului Traian Basescu cu Franta si Germania, practic motoarele UE, au condus la amanarea unei decizii care, va aduc aminte, ar fi trebuit sa fie pozitiva inca din luna martie. De atunci Romania ar fi trebuit sa fie membra a spatiului Schengen. Nu s-a intamplat acest lucru, iar acum, cu sprijinul grupurilor parlamentare inclusiv socialiste, inclusiv liberale din Parlamentul European, in urma cu cateva zile, in comisia competenta LIBE s-a reusit adoptarea unui raport favorabil. Urmand ca in plenul Parlamentului European sa se adopte in perioada urmatoare, speram cu o majoritate covarsitoare, un raport care va da un semnal politic de sprijin pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen in 2011, evident, in partea a doua a anului. ªi speram ca pe acest canal sa reusim sa dam semnal catre guverne. Pentru ca guvernele statelor membre adopta decizia finala. Rep: In calitate de presedinte al Comisiei pentru politica externa, cum vedeti implicatiile uciderii lui Bin Laden pentru Romania? T.C.: Nu stiu daca sunt implicatii directe, cel putin nu in sens negativ. Sunt insa implicatii de o maniera mai larga si Romania face parte din Comunitatea Internationala care s-a angajat in combaterea terorismului international. Este un succes eliminarea simbolului terorismului international, si acest lucru evident ca poate genera anumite consecinte. De exemplu, legate de atmosfera din Afganistan si, eventual, daca lucrurile vor decurge mai bine, de predarea graduala a responsabilitatii catre autoritatile afgane, catre trupele afgane. Deci, din partea Coalitiei Internationale, din partea trupelor americane si asta cu impact si asupra prezentei. ªi la un moment dat a diminuarii contingentului romanesc in Afganistan. Din punctul de vedere al Romaniei, noi, dincolo de lucrurile spuse cu modul in care s-a tinut a fi informatiile, Romania a fost si este un aliat fidel al Statelor Unite. Avem un parteneriat strategic care, iata, si in aceste zile s-a concretizat in definirea locatiei concrete in judetul Olt in care vor fi amplasate elemente ale Scutului Antiracheta pe care Statele Unite il dezvolta, in perspectiva integrarii in viitorul Scut Antiracheta al NATO. Deci Romania are un profil tot mai conturat din punctul de vedere al securitatii internationale. Acesta este un lucru bun si asta inseamna ca si politic avem mult mai multe cuvinte de spus atunci cand se iau decizii importante in materie de securitate internationala. Rep: Despre recenta vizita in Dreapta Tisei si relatiile cu romanii din afara granitelor? T.C.: Recent am avut placerea sa particip, la invitatia presedintelui Uniunii Regionale a Romanilor din Transcarpatia „Dacia”, domnul Ion Botos, la manifestarile de 10 ani de functionare a acestei Uniuni. Am fost si eu si mai multi colegi parlamentari senatorul Valer Marian, deputatul Gheorghe Ciocan si alti colegi. Aceasta prezenta a avut ca scop sa puna in evidenta rolul extraordinar al celor care-si asuma identitatea romaneasca dincolo de granita, in Transcarpatia Ucraina. Iar aceasta Uniune si presedintele sau joaca un rol deosebit de important. ªi prezenta noastra ca semnal politic a fost foarte importanta pentru comunitatea romaneasca de acolo. Eu am facut si un gest simbolic: i-am daruit domnului presedinte Botos un lucru la care tin foarte mult. E vorba de insigna, insemnul de membru al Senatului Romaniei. I-am spus-o si dumnealui ca nu credeam vreodata sa dau jos din piept insigna de senator pe care am castigat-o in batalia politica interna. Dar am facut-o cu mare placere pentru ca am dorit sa transmit semnalul inclusiv autoritatilor ucrainene ca ii consideram pe romanii din Transcarpatia ca facand parte din familia culturala romaneasca. Rep: Ati fost membru al Parlamentului European si sunteti de multi ani membru in Parlamentul Romaniei. Cum se face politica la Bruxelles si cum se face la Bucuresti? Prin ce difera? T.C.: Prin mai multa seriozitate, consecventa, prin prezenta, printr-o dezbatere de idei mult mai serioasa. Dezbatere de idei care la noi a trecut din pacate in plan secund din moment ce impunerea cu forta prin angajarea raspunderii de catre Guvern a unor legi extrem de importante, evitandu-se astfel dezbaterile in Parlament, sau fraudarea voturilor de catre presedintele de sedinta, asa cum a fost cazul cu presedinta Camerei Deputatilor la o lege extrem de importanta. Lucrurile acestea nu se intampla in Parlamentul European. Acolo exista o cristalizare si o diferentiere mult mai buna a grupurilor politice din punctul de vedere al ideologiei. Solutiile sprijinite au fundament ideologic mult mai clar, cele de stanga fata de cele de dreapta, cele liberale fata de cele crestin-democrate. ªi acolo e o mult mai mare seriozitate in prezenta la dezbateri si in prezenta la vot. Exista insa un respect reciproc intre grupurile politice, intre europarlamentarii de diferite grupari politice. Lucrurile importante sunt supuse discutiei prealabile, uneori se negociaza chiar solutii de compromis. Altfel spus, se evita solutiile impuse cu forta si se cauta totusi o solutie negociata. Daca nu se reuseste, evident ca votul decide si majoritatea face sa se impuna solutia, iar solutia e respectata de toata lumea. Deci mai avem de invatat din cultura politica de tip european la nivelul clasei politice romanesti. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro