”Vicepremierul” Maramuresului

Lucreaza in administratia judetului de peste doua decenii si de 12 ani este vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures. Are toate sansele sa devina primul presedinte al CJ Maramures ales prin vot direct. Pamfil Bercean vorbeste pentru GAZETA despre planurile de campanie, ”bilantul” ultimului, politica si bani. Pamfil Bercean s-a nascut in 11 noiembrie 1952 in Jibou, judetul Salaj. A absolvit Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri si Geodozie din Bucuresti si Facultatea de Contabilitate si Economie Agrara. A fost seful Serviciului Cadastru din cadrul Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului Maramures intre 1974-1982. Apoi, 4 ani a lucrat la Centrul de Proiectari Judetene. Intre 1986-1990 a fost seful unui compartiment din Sectia Planificare Dezvoltare Organizare Preturi SI Tarife din cadrul Consiliului Popular Maramures. Vreme de 5 ani a lucrat in cadrul unor servicii din prefectura si a condus serviciul aprovizionare tehnico-materiala. Intre 1992-1996 a condus Directia Programe, Prognoze si Buget Finante din cadrul CJ Maramures, iar din 1996 este vicepresedinte al CJ. In acest an va candida la functia de presedinte al CJ. Reporter: Cand s-a rupt Alianta D.A. in Maramures? Pamfil Bercean: In Maramures a functionat bine aceasta constructie din mai multe motive: o data pentru a consolida o majoritate in Consiliul Judetean (CJ) si de a pune in aplicare marile teme ale dezvoltarii judetului, promise in campanie; apoi, la nivelul conducerii CJ, am rezonat foarte bine cu stilul rational si parcimonios al presedintelui Marinel Kovacs in alocarea resurselor; si nu in ultimul rand, odata cu avalansa de resurse financiare pornita de guvernul Tariceanu pentru Maramures nu prea a fost timp de dispute politice, ci numai de pornirea diverselor proiecte si investitii. Consider ca Alianta DA s-a dezmembrat cu mult inainte de revenirea mea in PNL. Divergentele s-au manifestat cu prisosinta cu ocazia alegerilor europarlamentare din toamna anului trecut. Si asta nu pentru ca ar fi existat probleme de fond reale (in tot acest timp eu si domnul Kovacs am relationat perfect), ci mai degraba s-a datorat veleitarilor politici locali care n-au avut alta treaba decat sa pozitioneze partidele in functie de abilitatea lor de „popularizare” a ideilor politice venite de la „centru”, prin mass-media. Regret ca aceasta constructie n-a avut o viata mai lunga, mai ales ca am avut atatea de aratat, prin munca impreuna la proiectele incepute. Sunt convins ca - daca functiona si in acest an electoral - Alianta DA ar fi castigat atat alegerile locale, cat si cele parlamentare. Desi este tardiv sa analizam motivele ruperii acestei aliante, ramane totusi gustul amar, asemanator cumva situatiei in care, dupa divort, unul din fostii parteneri spune despre celalalt ca este cel mai rau lucru ce i s-a intamplat. Rep.: Este o operatiune penala repartizarea banilor in Consiliul Judetean Maramures? P.B.: Nu pot sa fi de acord cu aceasta afirmatie. De la inceputul acestei guvernari, repartizarile resurselor financiare pentru comunitatiile judetului s-au facut dupa principii exclusiv rationale, sprijiniti si de legislatia specifica. Inteleg la ce faceti referire, dar ramane cert faptul ca repartizarea acestor sume (care nu inseamna mult din cuantumul resurselor bugetare alocate judetului Maramures) s-a facut printr-un vot politic, posibil datorita legii de aprobare a bugetului de stat pe anul 2008. Stiti ca eu insumi am fost deranjat de acest lucru. Daca voi fi ales Presedintele CJ Maramures, o sa fac tot ce pot sa nu se mai intample. De altfel, eu n-am participat la nicio negociere politica pe aceasta tema. Dar, mai trebuie spus un lucru, daca vrem sa slujim adevarul: in general, toate proiectele incepute de catre administratiile locale pornesc de la identificarea unor resurse financiare, pentru care consiliile locale garanteaza. Asadar, sprijinul din partea CJ nu vine decat sa despovareze bugetele locale de eventualele datorii publice. Nu se poate pretinde ca CJ blocheaza un proiect in derulare, din moment ce toate proiectele porneau la drum cu surse financiare identificate si certe. Rep: Votul uninominal pentru presedintia CJ este mai degraba o masura de responsabilizare a alesilor sau una care va intari baronii locali? P.B.: Pentru mine este foarte clar: alegerea presedintilor de CJ prin vot uninominal va avea marele castig al responsabilizarii acestora. Pe langa aceasta, le va da si mai multa legitimitate, stabilitare si implicare. Dar, si mai important, le va da o sansa in plus sa-si puna in valoare rationalitatea politica si seriozitatea. Mai mult, consider ca prerogativele acestora trebuie reconsiderate, tocmai pentru a veni in sprijinul a ceea ce am spus anterior. Nu am temeri ca in Transilvania se va consolida pozitia „baronilor locali”. Pe de alta parte, termenul de „baron local” este legat de faptul ca unii alesi in aceste functii de demnitate publica au stranse legaturi cu mediul de afaceri, care-si potentiaza veniturile din contracte cu autoritatile publice. Dar sunt relaxat, nu este cazul meu. Rep: Cum ar trebui abordata campania electorala pentru presedintele Consiliului Judetean in conditiile uninominalului? PB: Campania electorala pentru alegerea presedintelui CJ necesita o abordare speciala. Atat pentru faptul ca este ales prin vot direct, dar si pentru faptul ca primarii si consilierii judeteni vor forma o echipa care-l va sprijini si sustine. Vreau sa-i asigur pe contracandidatii mei ca voi respecta spiritul de fair-play in aceasta competitie politica, si sper ca pana la inceperea campaniei electorale toti competitorii sa se prezinte public cu strategii serioase pentru Maramures. Mass-media trebuie sa sprijine disputa de idei politice, in sensul de a duce dezbaterea pe chestiuni serioase si de perspectiva, nu pe atacuri la persoana si circ politic in care veleitarii vor lansa butade si pamflete lipsite de fond si consistenta. Rep: Pe care din realizarile din acest mandat mizati in campania electorala? P.B.: Sunt convins ca majoritatea maramuresenilor au apreciat realizarile conducerii CJ Maramures din acest mandat. Cartea alba a guvernarii locale va fi edificatoare in acest sens, pentru toata lumea, si este un argument important pentru mine. Argumentele sunt multe, fie si numai daca observam ca aproape tot judetul este un santier in care se fac investitii publice serioase, ca se circula cu mult mai bine pe anumite tronsoane de drumuri judetene si comunale, ca s-a investit in infrastructura scolara mai mult decat in toti anii scursi de la Revolutie la un loc. Sunt multe si nu marunte aceste realizari. Cert este si faptul ca actuala conducere a fost sprijinita de parlamentarii PNL si primarul municipiului resedinta de judet, iar prin relatia buna cu administratia centrala, prin efortul comun, am reusit sa scoatem Maramuresul din lunga izolare. Dar, mai sunt foarte multe de facut. Rep: Ce ati vrut sa schimbati in judet si nu ati reusit? P.B.: Am dorit foarte multe lucruri pentru maramureseni. Scoaterea din „izolarea” realizata de guvernarea anterioara, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetului, atragerea de fonduri suplimentare in Maramures, valorificarea potentialului turistic, sustinerea invatamantului, culturii si sportului au fost deziderate pentru noi. In mare parte, realizate. Trebuie sa recunoastem ca nu tot ceea ce ne-am propus s-a realizat, dar o mare piedica a costituit-o starea conflictuala de pe scena politica, orgoliile unora franand multe initiative bune. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro