“Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!”

In 27 martie se implinesc 90 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. La Chisinau s-au anuntat mitinguri, manifestari si actiuni unioniste… Pentru o buna parte a societatii civile, si chiar si pentru unii politicieni de peste Prut, textul din finalul actului unirii este mai actual ca niciodata: “Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!”. Ce sanse exista ca istoria sa se repete? 27 martie 1918, orele 17. Avea loc Adunarea Sfatului Tarii din Basarabia. In sala erau prezenti 125 din cei 138 de reprezentanti, toti membrii cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Roman si trimisul special al Regelui Ferdinand. Urma sa fie supusa la vot unirea Basarabiei cu Romaniei. Reprezentantii minoritatilor au cerut vot secret, insa deputatul Ion Buzdugan s-a impotrivit, cerand vot deschis, pentru ca istoria sa stie adevarata optiune a Parlamentului basarabean: “Las ca poporul nostru, tara noastra si toata lumea sa stie ca noi, romanii basarabeni, care am suferit un veac intreg sub jugul tarismului rus, ca noi toti dorim Unirea cu fratii nostri de peste Prut, ca noi toti voim sa fim si sa ramanem pentru totdeauna cu toti romanii.” In urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13 absenti), s-a declarat Unirea Basarabiei cu tara mama “de-a pururi si totdeauna”. Au existat cateva conditii: Sfatul Tarii urma sa duca la bun sfarsit o reforma agrara , care trebuia sa fie acceptata fara obiectiuni de guvernul roman³ Basarabia avea sa ramana autonoma, avand propriul sau organ legislativ, Sfatul Tarii, ales prin vot democratic care sa voteze bugetul local, sa controleze consiliile oraselor si sa numeasca functionarii administratiei locale³ Recrutarile aveau sa fie facute pe baze teritoriale³ Legile locale si forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentantilor locali³ drepturile minoritatilor urmau sa fie garantate prin lege si respectate in statul roman³ Doi reprezentanti ai Basarabiei aveau sa faca parte din guvernul central roman³ de asemenea, Basarabia urma sa trimita in Parlamentul Romaniei un numar de deputati proportional cu populatia³ alegerile aveau sa fie organizate pe baze democratice, urmand sa se bazeze pe votul direct, egal, secret si universal³ Noua Constitutie urma sa garanteze libertatea cuvantului si a religiei si urma sa fie proclamata o amnistie pentru toate persoanele care comisesera infractiuni politice in timpul revolutiei. Premierul roman, Alexandru Marghiloman, declara: “In numele poporului roman si al Regelui Romaniei, cu adanca emotie si falnica mandrie, iau act de hotararea cvasi-unanima a Sfatului Tarii si, la randul meu, declar ca de azi inainte Basarabia este pe veci unita cu Romania”. Unirea n-a fost “de-a pururi si pentru totodeauna”, cum s-a afirmat atunci, dar a dus la reintroducerea limbii si culturii romane in scoli, administratie, justitie, religie etc. Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand si publicat in Monitorul Oficial din 10 Aprilie 1918, iar in 28 octombrie, prin Tratatul de la Paris, unirea Basarabiei cu Romania este recunoscuta si de alte state: Franta, Anglia, Japonia si Italia. In noiembrie, dupa aprobarea reformei agrare, Sfatul Tarii a votat o motiune prin care aproba unirea fara conditii cu Romania. Saptamana aceasta, dincolo de “Prutul lacrimilor nostre” se sarbatoresc 90 de ani de la acest eveniment. In urma cu cateva saptamani bune s-au anuntat mitinguri, manifestari si… actiuni unioniste. Pentru multi dintre romanii din Basarabia, scenariul unirii ramane unul actual si posibil. Amploarea evenimentelor anuntate e departe de cea a actiunilor “Prutul lacrimilor noastre sa-l acoperim cu flori”, din ‘90, si totusi anunturile exuberante sunt tot mai dese : “Miscarea Unionista din Republica Moldova va invita la o intrunire consacrata Sarcinii noastre comune- necesitatea Reunirii cu Tara-mama, Romania. Se vor pune in discutie metodele de mobilizare, mai ales a tineretului, pentru infaptuirea acestui plan. Sunt bineveniti toti care socot de cuviinta ca soarta acestui pamant depinde doar de noi, iar copiii nostri merita un viitor mai bun”. Tot mai multe portaluri, asociatii si chiar oameni politici dezbat tema Unirii Basarabiei cu Romania. Analistii vorbesc de o criza a “statalitatii” Republicii Moldova si o catalogheaza drept “stat nefondat”. Exista chiar si scenarii sumbre, potrivit carora Moldova ar putea diparea. “Fara o «revolutie de sus», Moldova va continua sa se disperseze economic, social si, in cele din urma, politic, orientandu-se treptat catre «unica salvare» - Unirea cu Romania”, arata portalul moldovenesc Ava.md. Pana si presa rusa acorda spatii largi acestui subiect. In schimb, in presa din Moldova e liniste. Oleg Brega, membru fondator al Asociatiei Hyde Park, spune ca: “din pacate, presa si oficialii rusi, chiar cei din Rusia, vorbesc mai des si mai dezinvolt despre Unire, pentru ca ai nostri au fost speriati cu razboiul de la Nistru si psihoza anti-unire de atunci. Sunt vaccinati contra acestei idei. Tema Unirii cred, insa, ca e foarte actuala. Republica Moldova isi demonstreaza in fiecare zi ineficienta ca stat si lipsa de viabilitate. O solutie pentru integrarea noastra in lumea buna e sa urmam scenariul german de integrare, lucru pe care tot mai multa lume il intelege. Si in parlament sunt politicieni unionisti, poate mai multi decat in societate, dar nu cati s-au gasit in Sfatul Tarii acum 90 de ani…”. Exista si rusofoni care nu numai ca nu vorbesc despre Unire, dar si contesta actul din 27 martie 1918. In urma cu doi ani, chiar de ziua Unirii, un deputat comunist a acuzat statul roman, in plen, ca a ocupat prin forta armelor Basarabia si a declarat ca actul Unirii din 1918 este ilegal, pentru ca “a fost hotarat de un organ temporar, cu atributii limitate, Sfatul Tarii, in conditii de ocupatie militara straina”. Lectorul universitar doctor Ilie Gherhes, presedinte al Societatii de Stiinte Istorice din Romania, filiala Maramures, spune ca „Sfatul Tarii era un organ legitim, de vreme ce in Sfatul Tarii au fost reprezentate toate nationalitatile”. Presedintele Traian Basescu a transmis un mesaj unionist, e drept subtil, inca din 2006: sansa de integrare in Uniunea Europeana a Republicii Moldova, ca parte a Romaniei. Multi au privit acest mesaj ca pe o sansa istorica pentru Basarabia, cerand organizatiilor romanesti de pretutindeni “sa se mobilizeze in sprijinirea acestui act istoric, sa preia aceasta proclamatie, s-o amplifice prin actiuni menite sa creeze o stare de spirit favorabila Unirii”. Numai ca puterea comunista a respins categoric aceasta teza, interpretand-o ca un atac la adresa statalitatii Moldovei. Intr-un interviu pentru BBC, presedintele Vladimir Voronin declara ca: “Republica Moldova nu se va uni cu nimeni, niciodata”. Totusi, scenariul Unirii a mers atat de departe, incat s-a calculat chiar si o “nota de plata” a unei posibile Uniri: 30-35 de miliarde de euro. Oricum, la Chisinau se vor organiza manifestari inca din 23 martie. Potrivit unui anunt postat pe portalul Curaj, Miscarea Unionista din Republica Moldova, Asociatia Antipact Molotov-Ribentrop si Academia de Stiinte a Mediului au programat pentru duminica, 23 martie, in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, un miting dedicat celei de-a 90-a aniversari de la Unirea Basarabiei cu Patria-mama, Romania. “ Exista necesitatea stringenta de reeditare a actului istoric din 27 martie 1918. Este de datoria fiecarui patriot din aceste teritorii, tanar sau batran, sa se inroleze in lupta pentru readucerea teritoriilor romanesti de la est de Prut la trupul Tarii, ca unica solutie de a ne salva de la pieire si de a ne integra in structurile europene si euroatlantice! Dragi tineri! Voi veti fi principalii beneficiari de pe urma Reunificarii Tarii! Nu ezitati! Anuntati-va colegii, prietenii, rudele, vecinii, cunoscutii, organizati-va exemplar si veniti cu totii la acest mare eveniment, care ar putea sa insemne - daca vom fi multi si uniti - declansarea ultimului val al luptei pentru lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribentrop! Luati aminte: indiferenta, pasivitatea, frica sau lasitatea ne fac complici la fenomenul de disparitie a fiintei noastre nationale din aceste teritorii! Desteapta-te, Romane, din somnul cel de moarte!!!”. Si Asociatia Hyde Park a primit o autorizatie pentru organizarea unui miting in 27 martie. Iar acestea nu sunt singurele evenimente anuntate de ziua Unirii. Numai ca, in trecut, mai toate manifestarile de acest gen s-au lasat cu arestari si intimidari. Patriotiii basarabeni spun ca Unirea e subiect tabu in Moldova. Inca. Dar spera ca unionistii vor ajunge chiar si in Guvern. Pana atunci, ramane eterna intrebare: ne uneste mai mult trecutul decat ne desparte prezentul? Actul unirii “In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania. Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!” Unirea de o zi La 6 mai 1990, Basarabia s-a “unit” cu Romania printr-un… pod de flori. 1,5 milioane de oameni au venit pe malul Prutului si au trecut dintr-o parte in alta. Toti aruncau flori in apa, se imbratisau, plangeau. Evenimentul a fost numit, mai tarziu, “Unirea de-o zi” sau actiunea “Prutul lacrimilor nostre sa-l acoperim cu flori”. Sloganul a fost schimbat apoi in “Prutul rabdarii noastre”, sugerandu-se amanarea Unirii. Peste acel eveniment s-a asternut, insa, uitarea. Nimeni nu a mai evocat acest moment, nimeni nu-l mai serbeaza… “Raiul numit Romania” Lectorul universitar doctor Ilie Gherhes, presedinte al Societatii de Stiinte Istorice din Romania, filiala Maramures, a fost recent in Moldova. „Dupa ce am venit inapoi si am intrat in sala profesorilor din Petrova am zis: „bucurati-va ca traiti in raiul numit Romania”. 99% dintre cei care sunt filo-romani sunt persecutati. Daca un director de scoala vrea, il pune pe profesorul care e filo-roman sa stearga pe jos. Nu se intampla intotdeauna asa, dar se si intampla. E un risc foarte mare pentru cei care s-au declarat unionisti, dar sunt atat de multi, incat ii coplesesc pe ceilalti. Tineretul invata din disperare, invata in ideea de a prinde o bursa in Romania si de a scapa. Am intalnit femei care nu mai puteau de bucurie ca si-au rezolvat problema in Romania, sa se casatoreasca conjunctural ca sa fuga din Chisinau la noi. Ei castiga de patru ori mai putin ca noi si lucreaza, cred eu, de 10-15 ori mai mult. Eu vorbesc despre ceea ce face un profesor aici, in comparatie cu unul de acolo. Extrem de multi sunt pentru Unire, filo-romani. Insa, ceea ce este foarte dramatic, nu vor sa se uneasca cu noi pentru ca am intrat in UE, ci pentru ca Unirea este un vis de-a lor si ar insemna implinirea unui ideal”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro