“O (pre)vedere spre europarlamentare”

Dupa prima jonctiune a politicii romanesti cu cea europeana, consumata festivist cu ocazia aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana ( 1 ianuarie 2007 ), iata ca a venit momentul unui efort mai serios al „clasei” politice de a conecta Romania la europenitate. La acest efort se adauga ceva foarte important: vocea romanilor in legatura cu subiectul. Ce premise vor sta la baza “rationamentului colectiv” de selectie a reprezentantilor Romaniei pentru Parlamentul European? La ce ne putem astepta de la cei implicati : cetateni, presa, candidati? Oricum se va intampla, imaginea finala va fi imaginea Romaniei. Si intr-o masura mai mica sau mai mare, imaginea fiecaruia dintre noi. Ca prima premisa luata ca punct de pornire in discutie, participarea publica la decizie, asteptarile nu sunt prea mari. De ce? Perceptia interna este una extrem de critica asupra fenomenului politic, lucru lesne de inteles dupa cei doi ani si jumatate de conflict steril. Apoi, chestiunile politicilor europene in general si cele tangentiale cu Romania desi n-au fost tinute la secret, nu au ajuns in dezbaterea publica decat sub forma unor mituri-sperietoare, astfel incat nu ne putem astepta ca in aceasta toamna sa discutam tematici europene decat in legatura cu oferta electorala a partidelor politice. In al treilea rand, conform reprezentantilor din Bulgaria, Polonia, Slovacia si Ungaria, alegerile lor europene au avut o participare sub 50% la vot, iar lipsa de dramatism si emotie a subiectelor dezbatute in campanie a fost printre cauzele majore pentru slabul interes din partea publicului din tarile vecine. O abordare in cheie europeana A doua premisa ce o aduc in discutie aste una legata de mass-media. Din cele stiute pana acum, nemultumirea din partea media este legata de gratuitatea publicitatii electorale, prevazuta de lege, care pentru presa inseamna pierdere de bani si rating. Cu atat mai mult cu cat posturile comerciale nu sunt obligate sa intre in campanie. Desi presedintele Consiliului National al Audiovizualului a indemnat televiziunile si radiourile sa aiba curaj in abordarea campaniei pentru alegerile europarlamentare, sa mizeze pe controversa si pe spectacol (“o abordare in cheie europeana a unor subiecte romanesti si soarta produselor traditionale romanesti sunt mai atractive decat procedurile Parlamentului European”), oamenii nu pot fi impinsi sa voteze. Mai mult, desi seful reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Donato Chiarini, a afirmat ca alegerile europene sunt o modalitate de a arata ca Romania poate si vrea sa-si indeplineasca obligatiile ce tin de statutul sau de membru al Uniunii Europene si ca “toti cetatenii trebuie sa se implice activ in viata Uniunii Europene, iar pentru asta ei trebuie sa fie bine informati”, interfata dintre actorii implicati – candidatii si alegatorii, anume mass-media, nu poate fi constransa in nici un fel. Eu as miza pe altceva: pe bunul simt si deontologia profesionala a jurnalistilor si asta nu poate sa treaca dincolo de speranta personala, constientizand importanta fenomenului. Considerand mass-media unul dintre cei mai importanti actori in aceasta complexa dezbatere, aceasta ar trebui sa dovedeasca spirit civic prin orientarea emisiunilor si articolelor dedicate campaniei electorale catre tematica europeana, in acest fel putand deveni prima sita a veleitarilor politici impostori si nepregatiti. Tematica interna – care oricum nu va putea fi evitata – va fi la timpul ei exploatata, adica la primavara, odata cu alegerile locale (si eventual generale). Corectitudinea dezbaterilor politice si civice vor putea demonstra ca avem valori locale si regionale pe care sa le trimitem in forurile de decizie europene si in Europa in general. Dupa exemplul altor popoare, constructia unei societati nu poate sa fie decat colectiva si nicidecum prin negarea si minimizarea competitorului si a rezultatelor acestuia. “Deficitul democratic romanesc” A treia premisa : “oferta partidelor”. Cu alte cuvine, ce vom avea de judecat? In primul rand oamenii ce compun listele partidelor, prin ceea ce au facut si prin argumentele ce le aduc cerand sa fie selectionabili pentru importanta lor misiune de reprezentare a Romaniei in complicatul edificiu politic european. Cred ca oricine poate aprecia si cantari calitati precum: competenta discursiva (limbi straine, cultura a dialogului, rationalitate, coerenta, respect fata de competitor), expertiza sau cel putin cunoasterea in mare a tematicilor europene, in corelare cu o anumita viziune asupra dezvoltarii societatii romanesti. In al doilea rand, mesajul si tematica propusa, chestiune ce pare a fi mai complicata. Cu alte cuvinte, partidele vor incerca sa intre oarecum fraudulos in Parlamentul Uniunii Europene, fara sa abordeze marile teme europene care decurg din integrarea Romaniei in Occidentul european. Evitarea sau marginalizarea temelor integrarii europene vor reprezenta criterii de masurare a gradului de pregatire a Romaniei pentru a face parte din UE. Si asta este valabil nu numai pentru clasa politica, ci si pentru mass-media (asa cum am incercat sa evidentiez mai sus) si mai mult, pentru cetatenii ce compun generic Romania, anume masurarea maturitatii populatiei in privinta discernerii chestiunilor de ordin public. Mai pe intelesul alegatorilor, nu suntem inca europeni, din punct de vedere institutional, economic, legal, juridic si democratic. Nu suntem europeni din punct de vedere politic, iar institutiile democratice cel mai putin pregatite par a fi partidele romanesti. Daca vor sa fie partide europene, in alegerile europarlamentare vor miza pe temele europene. Trebuie sa manifest deja scepticismul avand in vedere faptul ca sunt deja partide care au anuntat ca se vor concentra pe tematica interna (PSD si PD), astfel incat mi se pare intr-un fel “fraudulos” (chiar daca legal) sa iti trimiti reprezentanti in parlamentul european dupa cum dovedesti ca stii sa lovesti mai bine in guvernul de la Bucuresti. Din cate se poate ghici, partidele care au dominat pana acum politica romaneasca vor incerca si in aceste alegeri sa minimalizeze propriile nerealizari si sa maximalizeze nerealizarile celorlalte partide. Va fi o campanie dominata de exagerari si multe minciuni. Dar, blazarea cetatenilor are drept consecinta politica absenteismului masiv. Ceea ce inseamna ca soarta tuturor va fi decisa tot de electoratul politizat, partizan, de cei care inca isi mai pastreaza viu interesul pentru politica, astfel soarta majoritatii va fi decisa de minoritatea participantilor. Iata cum, incepand din toamna aceasta, se va vorbi tot mai des de “deficitul democratic romanesc”. Gavril ARDUSATAN