“Am intalnit cazuri in care i s-a cerut ministrului sa intervina in dosare”

In contextul scandalului din Justitie, judecatorul clujean Cristi Danilet, fost consilier al ministrului Monica Macovei, face lumina. Danilet recunoaste ca in timpul activitatii sale, a sesizat presiuni din partea unor oameni politici sau de afaceri care au atacat magistratii, in diverse ocazii, inclusiv publice. Reporter: Cum apreciati criza instalata intre DNA si ministrul Justitiei? Cristi Danilet: Procurorii sunt independenti. Legatura lor cu ministrul Justitiei este doar administrativa, institutionala. In nici un caz procurorii nu sunt in subordinea ministrului. Ca urmare, nimic nu ii impiedica sa-l cerceteze pe ministru la fel ca pe orice alta persoana. Rep: Credeti ca in spatele acuzatiilor lansate de ministrul Chiuariu la adresa conducerii DNA se afla, asa cum au apreciat unii comentatori, incercarea de a bloca unele dosare instrumentate de procurii anticoruptie? C.D.: Nu stiu ce urmareste ministrul cu aceste acuzatii. Cert este ca vorbeste mai inainte sa aiba in fata un raport definitiv, insusit de membrii CSM, care sa constate anumite nereguli la DNA. Ministrul vorbeste, daca vreti, pe “surse”. Rep: Credeti ca anchetarea ministrului Justitiei pentru presupuse acte de coruptie ar putea afecta imaginea Romaniei in exterior? Sau altfel spus, considerati ca, in acest moment, ar fi imperios necesar ca Tudor Chiuariu sa-si dea demisia, pe de o parte pentru derularea unui proces corect, iar pe de alta parte, pentru a nu afecta imaginea Justitiei in exterior? C.D.: Eu cred ca anchetarea ministrului Justitiei va imbunatati imaginea magistratilor romani. Repet, ministrul poate fi cercetat intocmai ca orice alta persoana, caci justitia e egala pentru toti. Procurorul este obligat prin lege sa inceapa cercetarile daca un ministru este banuit de acte abuzive: in urma administrarii probelor, poate ajunge la concluzia ca sesizarea a fost nefondata si va inchide cazul sau, din contra, poate concluziona ca este vinovat, caz in care va trimite dosarul la judecator. Rep: Ati sesizat, in timpul activitatii dumneavoastra, ingerinte ale politicului in activitatea magistratilor? C.D.: Nu ingerinte, ci presiuni: foarte multi oameni politici sau de afaceri au atacat magistratii, in diverse ocazii, inclusiv publice. Am intalnit insa cazuri in care s-a cerut Parlamentului anchetarea magistratilor sau i s-a cerut ministrului sa intervina in dosare. Probabil cei are au facut-o au impresia ca sistemul e acelasi din urma cu 20 ani. „Modificarile CSM constituie un regres” Rep: Cum apreciati faptul ca in momentul de fata Romania este a doua tara ca numar de procese intentate statului roman la CEDO? Care considerati ca sunt principalii vinovati pentru acest fapt? C.D.: Cauzele sunt multiple. Pe de o parte, legile sunt neclare sau nu rezolva situatiile pentru care au fost adoptate. Pe de alta parte, sunt autoritati administrative care nu pun in executare hotarari. Sunt cauze si durata excesiva a procedurilor judiciare, aspect care constat ca inca nu intra in preocuparea nici a CSM sau a Ministerului Justitiei, dar nici a multora dintre presedintii de instante sau motivarea insuficienta a unor decizii. In fine, si justitiabilii sunt responsabili, intrucat au ajuns sa apeleze la instanta de la Strasbourg mult prea des, fara a sti ca CEDO condamna statul roman doar pentru greseli de procedura petrecute in cursul proceselor. Rep: Cum apreciati ultimele propuneri de modificare a legilor privind statutul CSM? C.D.: CSM nu are initiative legislative, deci proiectul este din start sortit esecului. De altfel, intr-o intalnire cu reprezentantii Uniunii Nationale a Magistratilor din Romania, acesta a si afirmat ca nu va primi modificari de substanta a legilor mai inainte de finalizarea codurilor de procedura, cu care trebuie puse in acord. De altfel, ziele trecute Ministerul a si promovat, insa pe ascuns, un proiect de OUG pentru modificarea celor trei legi. In principiu, modificarile CSM constituie un regres: membrii CSM scapa oricarei raspunderi fata de corpul magistratilor, vor mandate reinnoibile, nu recunosc reprezentativitatea magistratilor tineri, limiteaza inamovabilitatea judecatorilor si cresc puterea sefilor. De asemenea, CSM se erijeaza in organ deontologic pentru magistrati si anihilieaza autonomia Institutului National al Magistraturii, ceea ce nu e permis de reglementarile internationale. „Ne intoarcem la sistemul dinainte de 2004” Rep: Cu ce probleme se confrunta un magistrat roman in aceasta perioada? C.D.: Problema principala este aceeasi, de ani de zile: supraincarcarea cu dosare. La aceasta se mai adauga dependenta crescuta fata de CSM care, prin Inspectia Judiciara, a ajuns sa fie la fel de temut ca ministerul din urma cu cativa ani si rigiditatea unor presedinti de instanta care fie sunt indiferenti, fie nu sunt deschisi la schimbari, la nou. Rep: In proiectul de lege, CSM propune ca magistratii sa nu poata fi dati afara din magistratura pe motiv de incompetenta. Credeti ca este o situatie normala, in conditiile in care in momentul de fata planeaza tot mai multe suspiciuni cu privire la incapacitatea unor magistrati de a judeca obiectiv si competent cauzele aflate pe rol? C.D.: Nu. Un magistrat cu carente in pregatire trebuie scos din activitate, trimis la training prelungit si, in caz de esec, exclus din magistratura. Cu libertatea, averea sau familia justitiabilului nu e de joaca. Omul care vine in fata noastra are o problema si noi trebuie sa o rezolvam, nu sa o amanam sau sa o ascundem. Din pacate, CSM vrea eliminarea oricarei forme de evaluare obiective si colective a magistratilor, astfel incat nu vom avea un organ care sa faca acest lucru in mod regulat. Rep: Pe de alta parte, considerati ca prevederea prin care se elimina concursul privind ocuparea posturilor de conducere la instantele din tara va aduce “puterea” in mana unui grup restrans de persoane? C.D.: Absolut. Ne intoarcem la sistemul dinainte de 2004, cand sefii de instante si parchete erau pusi in functie pe alte criterii decat competentele manageriale. De altfel, si in prezent sesizez o reticenta a magistratilor in a se asocia sau a se exprima in mod liber. Suntem putini cei care ne exercitam libertatea de exprimare si adoptam pozitii cand sesizam nereguli in sistem, indiferent de unde provin. Rep: Credeti ca este posibil scenariul: Conducerea CSM transmite in teritoriu ordine prin care cere magistratilor sa ia decizii in functie de interesele private ale unor grupuri de interese? C.D.: Nu, dar sesizez altceva. CSM-ului i se cer puncte de vedere cu privire la interpretarea legii si acesta da decizii in acest sens. Este inadmisibil ca un organ adminstrativ sa spuna magistratilor cum sa procedeze. De asemenea, CSM da hotarari in domenii in care nu are competenta, adaugand la lege sau interpretand in mod halucinant aplicarea legii in privinta magistratilor. Augustin STANCIU