4 Romanii, un singur popor

Redactia GAZETEI de Maramures. Un telefon ne invita la o discutie. Ca sa fim in ton cu terminologia folosita de ceva vreme, era vorba de o sursa. La intalnire, sursa ne intreaba: „Stii bomba?”. „Nu!”, raspundem. „Pe sustache, a fost promovata o lege prin care Romania este impartita in patru regiuni. Noi suntem in RO1”, ne spune, zambind, sursa. Ar putea fi o stire bomba. Ar putea fi o stire despre intentiile guvernatilor cu privire la reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei. Un subiect incitant si foarte important. Pe de alta parte, ar putea fi doar „teoria conspiratiei” sau o incercare de intoxicare. Cu certitudine, exista ceva adevar in toata povestea pe care v-o propunem spre lecturare. Am incercat sa aflam cum si daca ar fi posibila o astfel de reorganizare administrativ-teritoriala. Teoretic, orice este posibil. Nu am reusit sa ajungem la un capat oficial, ci doar la trasee ce duc spre o astfel de finalitate. Din surse, informatia suna cam asa: „In cursul anului trecut, probabil spre sfarsitul anului, a avut loc aceasta reorganizare administrativ-teritoriala. S-a hotarat ca tara noastra sa aiba patru regiuni: RO1… RO4. Prima regiune are in componenta judetele din Regiunea de dezvoltare N-V: Alba, Harghita-Covasna, Sibiu si pana la Brasov. A doua regiune ar fi Banat-Crisana si zona Mehedinti. Oltenia- Dobrogea ar fi a treia, iar Moldova, a patra. Ce ar insemna o astfel de impartire regionala? Pentru a intelege, venim cu precizari din intamplarile ultimilor 18 ani. Dupa Revolutie si dupa ce a trecut elanul revolutionar, ne-am trezit cu o Romanie – stat national si unitar, care doreste sa adere la Uniunea Europeana si la structurile euro-atlantice. Au urmat ani in care subiectul a fost dezbatut pe toate fetele. Una dintre concluzii a fost ca va trebui sa ne armonizam cu UE, de la legislatie la modul de organizare administrativa si teritoriala. Trecem peste multe explicatii tehnice si vom incerca sa fim pe intelesul nostru, al celor care traiesc in Romania. In UE, tarile au adoptat o forma de administratie teritoriala de un anumit tip. Respectiv, trei forme administrativ-teritoriale, numite: NUTS1, NUTS2 si NUTS3. Ultima reprezinta o forma administrativa precum cea din tara noastra. Adica judete cu o populatie de pana la 500-600 de mii de locuitori. NUTS2 are regiuni cu 800.00 – 3.000.000 de locuitori, iar NUTS1 reprezinta macro-regiuni cu 3 – 7 milioane de locuitori. De zeci de ani, tarile membre ale UE s-au regionalizat, optand pentru NUTS1 sau NUTS2. Motivatia, dincolo de partea tehnica, e simpla. Sunt structuri administrative mai usor de condus, sunt mai mobile in relatiile dintre tarile membre si pot accesa fondurile europene mult mai usor. Bineinteles, unele state s-au federalizat, altele doar s-au regionalizat. O dilema care a ajuns si in Romania. Cum ar fi mai bine? Trebuie sa mentionam ca, prin semnarea tratatului de aderare la UE, tara noastra s-a angajat sa aiba o restructurare administrativ-teritoriala. Vrem, nu vrem, Europa ne impinge de la spate. Dar sa revenim la povestea noastra. In anul 1998, au fost infiintate cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala. Ele ar fi trebuit sa fie primul pas spre o reforma administrativ-teritoriala. Modelul folosit a fost cel al landurilor germane. De altfel, atunci s-a si folosit termenul de landizare a Romaniei. Aceste Agentii sunt structuri functionale, dar nu au personalitate juridica si nu pot face nimic din ce s-ar fi dorit in directivele europene. Din motive ce tin de politic, nu s-a facut pasul decisiv spre reorganizarea administrativ-teritoriala. La momentul aderarii, au aparut teorii lansate de politicieni potrivit carora, in Romania, vom avea NUTS2, respectiv judete cuplate cate doua, pentru a respecta criteriul populatiei (peste 800 de mii de locuitori). De atunci, a mai trecut ceva vreme si nu s-a intamplat nimic. Daca ar fi sa respectam teoria conspiratiei, am spune ca, totusi, anumite regiuni-judete din tara au apasat pedala acceleratiei, cu privire la importanta regionala. La noi, in partea de nord-vest, Clujul a luat tot ce se putea lua. De la institutii regionale, la investitii de importanta regionala. La fel, in Moldova si Oltenia sunt anumite zone care au avut o dezvoltare exploziva. Pentru a fi mai expliciti, iata un fragment dintr-o expunere in cadrul ADR N-V, din data de 10 decembrie 2008: „Misiunea Directiei Generale de Politici Regionale este de a sprijini intarirea coeziunii economice, sociale si teritoriale, prin reducerea disparitatilor de dezvoltare intre diferitele regiuni ale tarilor membre. Este nevoie de o politica de coeziune, politica regionala, deoarece intre cele 268 de regiuni ale celor 27 de tari membre in care traiesc peste 493 de milioane de cetateni, exista mari disparitati, diferente de dezvoltare, diferente privind nivelul de trai al oamenilor. Pentru aceasta politica, se aloca aproximativ 35% din bugetul UE, in perioada 2007-2013 reprezentand 347 miliarde Euro. Fondurile se aloca la nivel de tari membre/ regiuni/ obiective/ programe/ prioritati de dezvoltare. Pentru perioada 2007-2013, sunt aprobate 316 programe operationale si urmeaza sa se finanteze peste 900 de proiecte majore. Se prevede crearea a 1.4 milioane de locuri de munca si o crestere a PIB pentru anumite tari cu pana la 15%. Alocarea se face, in principal, la nivel de regiune, daca regiunile au o administratie care poate gestiona programul. Prin Regulamentul (CE) nr. 176/2008 al PE si al Consiliului din 20 februarie 2008, Romania are 4 NUTS1 macroregiuni si 8 NUTS2 regiuni de dezvoltare, formate prin asocierea judetelor” – din declaratia de la Cluj. RO1 Ce ar insemna o astfel de regiune? O structura administrativa cu personalitate juridica. Cu o capitala, cu un guvernator, cu un mini-parlament in care fiecare judet ar avea doi-trei reprezentanti. Dar ce este mai important e faptul ca ar avea posibilitatea de a accesa fonduri europene fara interventia Bucurestiului. Fondurile structurale sunt mari si pot fi accesate pana in 2013. Dupa aceasta data, pana in 2020, vor exista alte fonduri europene pe care regiunile le vor putea utiliza in interes propriu. Efectul general, in cazul unei astfel de impartiri administrative, ar fi micsorarea importantei administratiei la nivel central. Mentionam ca sursele noastre sustin ca aceasta impartire nu este dupa modelul german, adica un stat federal, ci o regionalizare a tarii. Daca ar fi sa simplificam, am avea acelasi imn, aceeasi stema si armata. In rest, regiunile vor avea prioritati si rezolvari proprii. In cazul regiunii din care am face parte si noi, o mare influenta se spune ca a avut-o „grupul de Cluj”, politicieni pesedisti si pedelisti. Dar este un subiect asupra caruia vom reveni. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro