4 miliarde, in cascada bugetului

In ultima zi a lunii februarie, Consiliul Local Sighet s-a intrunit pentru dezbaterea mai multor proiecte de hotarari referitoare la: aprobarea listei beneficiarilor abonamentelor lunare gratuite, organizarea Serviciului Voluntari pentru Situatii de Urgenta, preluarea din patrimoniul Ministerului Sanatatii a creselor “Sfanta Elena” si “Piticot”. Printre acestea, trei puncte sensibile. Abia a inceput anul, ca Sighetu Maramatiei trebuie sa-si ciunteasca din bugetul minuscul (cel mai mic al ultimilor ani, mai mic chiar decat al Borsei!), pentru a pompa 4 miliarde de lei la ADIL - asociatie ce include opt orase maramuresene si cateva firme private, in vederea reabilitarii retelelor de apa. Macaroana promisiunilor Daca in urma cu trei ani, cand a demarat controversatul proiect ADIL, Sighetului ii fusesera promise 3 milioane de euro si reabilitarea a 37 de strazi, acum, urbea va primi maximum 1,5 milioane euro (760.000 euro reprezentand grantul oferit de UE si 776.000 euro, creditul extern contractat de oras), dar numarul strazilor a caror retea de apa va fi modernizata s-a redus la doar 13, in cazul ca nu vor surveni noi modificari! In afara acestor sume, Sighetul va mai avea de platit inca 200.000 euro, cheltuieli neeligibile, si va strange cureaua inca 25 de ani pentru a achita rate si dobanzi la creditul contractat. Pana acum, pe neobservate, din banii publici ai urbei s-au scurs catre ADIL circa 10 miliarde de lei, fara sa se vada ceva in urma platilor. Strigator la cer! Revenind la prezent, pe 28 februarie, bugetul local al municipiului a fost rectificat (prin votare, la limita) cu 4 miliarde de lei “cote defalcate din impozitul pe venit”, in sensul majorarii cheltuielilor la “serviciul de dezvoltare publica, mediu si ape”. Pentru a scapa basma curata, responsabilii din primarie au afirmat ca “n-au fost luate in calcul niste costuri” (!) si ca “rectificarea bugetara nu implica plati in plus catre ADIL”. Cum-necum, municipiul de este Deal a mai scapat de 4 miliarde de lei, bani dusi pe apa Sambetei, in speranta ca vor aduce inapoi candva apa adevarata, dar pe tevi noi-noute. Lucru pe care refuzam a-l mai crede. Telenovela suprataxei Cu o luna in urma, in CL Sighet a avut loc un mare scandal vizavi de taxele percepute pentru ocuparea domeniului public (majorate la 20.000 lei/mp/zi), adica de 100 de ori, ceea ce a dus la situatia ca unele chioscuri sa fie nevoite sa plateasca chirii de 700 de milioane de lei anual, lucru imposibil si absurd. Atunci, directorul Directiei Venituri, Valentin Haidu, explica faptul ca a indexat, printr-o rotunjire din pix, vechea taxa (de 6.000 lei pe luna, la suma de 20.000 pe zi!). Acum, acelasi director a revenit, propunand o taxa cuprinsa „doar” intre 4 si 10.700 lei/mp/zi. Prin aceasta modificare se pierd cu certitudine 3 miliarde lei de la buget, dar chiria se crede ca va fi suportabila si va putea fi incasata, macar partial. Altminteri, chioscarii vor da faliment si toata lumea va avea de suferit. La auzul propunerii, consilierii sigheteni s-au impartit in doua tabere (pro si contra), si cum nu s-a putut ajunge la vreo intelegere, hotararea a fost din nou amanata. In final, o dilema. Desi ne aflam deja in martie, primarul, viceprimarul sau consilierii locali nu si-au intocmit si prezentat bilantul pe anul trecut, nici nu si-au reactualizat declaratiile de avere, ceea ce ii pune (pentru a nu se stie cata oara) in paralel cu legea, care prevede obligativitatea depunerii actelor respective pana la 31 decembrie a anului, data care a cam trecut. Dupa calandarul nostru. Dupa al lor… BERG Sistem - lobby privat pe bani publici Un alt proiect controversat a fost cel privind inlocuirea la Grupul Scolar pentru Industrie Mica si Servicii a sistemului de incalzire pe combustibil lemnos, cu un sistem pentru gaz metan. In acest moment liceul este incalzit cu sobe, iar centrala termica exista, dar nu a fost montata (si chiar daca ar fi, n-ar incalzi decat corpul central al institutiei, celelalte doua urmand a ramane pe sobe de lemne). Cert este ca anul trecut incalzirea liceului a costat 1,2 miliarde lei, iar cu gaz costurile ar urca la 6-7 miliarde pe an, sustin cunoscatorii. Pentru a argumenta pro decizia, unii consilieri au vorbit despre protejarea ecosistemului (ecologisti, nu gluma!), altii au tinut partea societatii BERG Sistem Gaz SA care introduce gazul la Sighet si care risca sa ramana fara clienti (!), iar discutia a luat o turnura politica. Pana la urma, proiectul a fost votat la limita, asa ca BERG s-a ales cu un consumator important (la care se adauga si Spitalul Municipal), deci nu se poate plange, chiar daca nu e treaba Consiliului Local (care trebuie sa gestioneze cu cumpatare banii publici) in a asigura clienti unei firme exclusiv private! Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro