4 aprilie 1968 – asasinarea lui Martin Luther King Jr.

Martin Luther King Jr. se numara printre cele mai cunoscute personalitati ale secolului XX. Lupta sa non-violenta, incununata de succes, impotriva discriminarii persoanelor de culoare din Statele Unite a fost condusa de acesta sub semnul ideilor si metodelor lui Gandhi. In SUA, acum patru decenii, mai existau spatii separate pentru negri in cinematografe, locuri pentru negri in spatele autobuzelor si soldati care-i pazeau pe elevi pe drumul spre scoala. Este aproape de necrezut ca aceste evenimente se petreceau acum mai putin de 40 de ani in tara considerata a fi purtator de stindard al democratiei. Lupta impotriva acestor nedreptati si pentru dobandirea de drepturi egale pentru negri a fost fundalul pe care si-a petrecut viata dr. Martin Luther King Jr. Admiratorul lui Gandhi Nascut in 15 ianuarie 1929, Martin Luther King Jr. a fost fiul invatatoarei Alberta King si al pastorului baptist Michael Luther King. Si-a facut studiile la Morehouse College din Atlanta si la Crozer Theological Seminary din Chester. A primit o educatie care nu era accesibila la acea vreme decat unui numar restrans de afro-americani. A fost casatorit cu Coretta Scott, cu care a avut patru copii: Yolanda Denice, Martin Luther King III, Dexter si Bernice Albertina. In 1954 a devenit pastor la Montgomery si in anul urmator si-a dat doctoratul in „Teologie sistematica”. A decis sa devina preot in defavoarea unei posibile cariere universitare. In 1957, pastorii de culoare au infiintat Southern Christian Leadership Conference, King devenind primul presedinte al acesteia. A capatat notorietate nationala ca purtator de cuvant al miscarii non-violente pentru apararea drepturilor civile. King a fost un orator fascinant. Discursurile sale nu au intrat doar in istoria miscarii pentru drepturile cetatenesti din SUA, ci si in istoria retoricii. In acel an plin de demonstratii, King a calatorit 780.000 de mile si a tinut 208 discursuri. In 1958 i-a aparut prima carte: „Stride Toward Freedom”, in care si-a prezentat amintirile din timpul boicotului autobuzelor de la Montgomery. Admirator al lui Mahatma Gandhi, ale carui idei le-a transpus cu succes in cadrul miscarii pentru drepturile civile, Martin Luther King a vizitat India in 1959. In 1962, King s-a intalnit cu presedintele John F. Kennedy, pentru a dobandi sustinerea acestuia in lupta de aparare a drepturilor civile. Visul unui pastor In 1963, pastorul a condus protestele din Birmingham impotriva segregarii rasiale din magazine si a altor forme de discriminare. In aprilie a fost arestat pentru ca a continuat sa protesteze impotriva unei interdictii juridice. In inchisoare a scris celebra „Letter From Birmingham”, unul dintre documentele clasice ale miscarii pentru drepturile civile. In acelasi an, King a condus „Marsul spre Washington”, la care au participat aproximativ 250.000 de persoane. In fata Lincoln Memorial, King a tinut celebrul discurs „I have a dream”, in care afirma urmatorul lucru: „Am un vis, ca cei patru copii ai mei vor trai intr-o buna zi intr-o natiune in care nu vor mai fi judecati dupa culoarea pielii lor, ci dupa caracterul lor. A fost desemnat omul anului de revista Time Magazin. In 1964, King i-a vizitat pe primarul vest-berlinez Willy Brandt si pe papa Paul al VI-lea. In acelasi an a primit premiul Nobel pentru Pace, devenind cel mai tanar laureat al acestui premiu. Obtinerea premiului i-a adus o enorma recunoastere publica, pe care si-a riscat-o insa in ultimii doi ani de viata, criticandu-i profetic pe cei aflati la putere. In februarie 1965, Martin Luther King a ajuns din nou in inchisoare, pentru ca protestase impotriva discriminarii negrilor la inregistrarea pe listele de vot. Violenta cu care politia i-a imprastiat pe demonstranti si imaginile brutale transmise la televizor au inspaimantat populatia. Rezultatul a fost acela ca, in acelasi an, Congresul a emis legea electorala, diversele masuri de segregare fiind declarate nule. Asasinat in Memphis In primavara anului 1968, King s-a solidarizat cu gunoierii negri grevisti din Memphis, Tennesse. La 4 aprilie 1968, in mijlocul unei discutii de organizare a unui miting, Martin Luther King a fost impuscat de James Earl Ray. Asupra circumstantelor asasinarii lui nu s-a facut inca lumina. Moartea sa a provocat un val de revolta in randurile populatiei afro-americane, care a obligat guvernul sa aprobe noi legi de integrare rasiala. Dupa asasinarea lui Martin Luther King, au izbucnit revolte in 125 de orase americane. Circa 70.000 de soldati au fost trimisi pentru a pune capat revoltelor. In timpul confruntarilor, 46 de persoane si-au pierdut viata, din care 5 albi, 3.500 au fost ranite si peste 20.000 au fost arestate. Pagubele materiale s-au cifrat la 45 de milioane de dolari. Un grup de negri, decisi sa raspunda la violenta cu violente, au format „Panterele negre”, o organizatie nationalista, separatista. Ca urmare a puternicelor actiuni de protest ce au avut loc la Washington, in 1968, in legatura cu asasinarea lui Martin Luther King, s-a infiintat in subsolurile secrete ale Pentagonului un „centru de operatii civile” care exercita o supraveghere constanta asupra a 150 de orase din Statele Unite. Centrul dispune de forte de interventie tinute in stare de alarma permanenta si este astfel organizat incat sa poata actiona rapid si sa inabuse 25 de revolte simultane din oricare puncte ale teritoriului american. In onoarea lui Martin Luther King a fost instituita in SUA o sarbatoare nationala. La 20 ianuarie 1986 (prima zi de luni de dupa ziua sa de nastere), pentru prima oara in istorie, ziua de nastere a lui King a fost celebrata ca sarbatoare nationala. In onoarea lui, a fost infiintat King Center din Atlanta si a fost ridicata o statuie la Westminster Abbey din Londra. Boicotul autobuzelor din Montgomery Inceputul luptei pentru emanciparea negrilor este considerat boicotul autobuzelor din Montgomery. Prin fantezie, creativitate, disciplina si spirit organizatoric s-a reusit inlaturarea principiului segregatiei in autobuze. Boicotul autobuzelor a fost inceputul unei miscari pentru apararea drepturilor civile, care s-a extins asupra tuturor statelor din sudul Statelor Unite ale Americii. O croitoreasa de culoare, Rosa Parks, a fost arestata pentru ca nu a vrut sa cedeze locul din autobuz unui barbat alb. Urmarea a fost ca negrii au refuzat sa mai mearga cu autobuzul. Protestatarii au infiintat o organizatie cu destinatie speciala; Martin Luther King a devenit presedintele acestei organizatii. Protestatarii cereau ca pe liniile de autobuz folosite cu precadere de negrii sa fie angajati soferi negri, pasagerii sa-si ocupe locurile in ordinea urcarii lor in autobuz si companiile de autobuze sa trateze cu respect persoanele de culoare. Miscarea a beneficiat de donatii venite din intreaga America si chiar si de peste ocean. Politia a recurs la arestarea unor negri in cazul unor incalcari minore sau inventate ale regulilor de circulatie. A avut loc si un atac cu bomba asupra casei lui Martin Luther King. Negrii erau hotarati sa raspunda la actele de violenta cu alte violente, dar prestigiul lui Martin Luther King a reusit sa stopeze valul de violente. Arestarile au continuat si peste o suta de persoane de culoare au fost date in judecata. Si Martin Luther King a fost arestat si obligat sa plateasca o amenda de 500 de dolari. Dupa un an, Curtea Suprema de Justitie a declarat ca segregarea din autobuze contravine Constitutiei, ceea ce a insemnat o mare victorie obtinuta de populatia de culoare. Discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Pace „Accept acest premiu pentru Pace acum, cand 22 de milioane de negri din Statele Unite duc o lupta creativa pentru a pune capat lungii nopti a nedreptatilor rasiale. Accept acest premiu in numele unei miscari cetatenesti care este decisa, in ciuda tuturor riscurilor si pericolelor la care se expune, sa instituie un imperiu al libertatii si dreptatii. Accept acest premiu amintindu-va ca ieri, copiii nostri care se rugau pentru fraternitate au fost intampinati la Birmingham, Alabama, cu tunuri de apa, caini si chiar cu amenintarea mortii. In amintirea faptului ca ieri, tinerii care doreau sa isi asigure participarea la vot in Philadelphia, Mississippi, au fost tratati abuziv si ucisi. In amintirea faptului ca poporul meu se ineaca intr-o saracie covarsitoare care il pozitioneaza pe ultima treapta din scara economica. De aceea ma vad nevoit sa intreb de ce acest premiu este decernat unei miscari in stare de asediu, unei miscari care nu a atins inca idealul pacii si al fraternitatii, aceste idealuri care stau la baza Premiului Nobel. Dupa indelungi cugetari am ajuns la concluzia ca acest premiu pe care il accept astazi in numele acestei miscari, este o importanta recunoastere a faptului ca non-violenta este raspunsul la problemele centrale, politice si morale, ale timpurilor noastre: nevoia omenirii de a escalada oprimarea si violenta, fara a face uz, la randul ei, de arma violentei si a oprimarii”. – Martin Luther King Jr. Un martir crestin al secolului XX Martin Luther King a fost considerat un „martir crestin al secolului XX”. Pentru King, non-violenta insemna „crestinismul in actiune”. „Spiritul si motivele miscarii veneau de la Hristos, in vreme ce metodele erau inspirate de Gandhi”, afirma King. A fost numit „profetul crestinatatii ecumenice” si credea ca cea mai importanta misiune a Bisericii este de a fi „vocea celor fara voce.” Dupa 1965, actiunile sale s-au lovit de concurenta si opozitia mereu crescanda a miscarilor extremiste si violentei musulmanilor negri si a Black Power. Aceasta din urma era o miscare revolutionara afro-americana care s-a desfasurat la inceputul anilor ’60 in jurul ideilor lui S,Carmichael si R.Brown, care teoretizau refuzul integrarii negrilor in sistemul american si lupta politica violenta. Moartea l-a oprit sa tina o predica intr-o biserica din Atlanta, al carei titlu era: „De ce s-ar putea ca America sa ajunga iad”. Spre sfarsitul vietii, King si-a exprimat de mai multe ori temerea ca visul sau s-ar putea transforma intr-un cosmar. King, al carui umor devenise proverbial, devenise trist si depresiv. Acelasi om care era pentru multi o autoritate morala intangibila, suferea de mustrari de constiinta din cauza unor relatii extraconjugale. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro