3 ani de bilanţ pentru parlamentarii de Maramu’

Zilele acestea se împlinesc 3 ani de când şi-au preluat mandatul mandatul, jurând să-şi îndeplinească cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Ce au reuşit să facă în acest timp pentru cetăţeni? GAZETA de Maramureş vă prezintă un bilanţ al activităţii aleşilor maramureşeni din 2012 până în prezent.

La început de mandat, au jurat: „credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!”. Peste un an, la final de mandat, nu se ştie câţi dintre ei ar putea să jure că şi-au respectat jurământul. La 3 ani de la alegerile din 2012, GAZETA de Maramureş vă prezintă un bilanţ al activităţii parlamentarilor de Maramureş.

Statistic, până să reducă prin lege numărul parlamentarilor, i-a redus… legea. Nu mai puţin de 43 de parlamentari şi-au pierdut mandatul în primii trei ani ai actualei legislaturi. 23 dintre aceştia au avut probleme cu legea. Mai exact, opt deputaţi şi senatori au rămas fără mandat ca urmare a condamnărilor definitive şi a restrângerilor drepturilor electorale, în timp ce alţi 11 aleşi au demisionat din Parlament din cauza problemelor din justiţie. Alţi patru aleşi au rămas fără funcţii ca urmare a unor decizii de incompatibilitate. În Maramureş, numărul aleşilor a rămas neschimbat. Aşa că, începem în ordine alfabetică.

Primul în „catalog”, Boniş Isvan: a luat cuvântul de 11 ori în plen şi a adresat 7 întrebări şi interpelări, pe teme diverse, de la „Folosirea limbii materne în unităţile sanitare din România”, la „Finanţarea asistenţei medicale stomatologice”, sau „Măsuri de prevenire a unui conflict în loc. Coltău, jud. Maramureş”. La capitolul iniţiative legislative, deputatul a semnat 41 de acte normative, aflate în diverse stadii de adoptare sau respinse.

Mircea Dolha a vorbit ceva mai mult de la tribuna Camerei Deputaţilor, de 52 de ori în 40 de şedinţe şi a adresat 9 întrebări şi interpelări, cele mai multe legate de domeniul infrastructurii sau justiţiei: „Continuarea activităţii Judecătoriei Tîrgu Lăpuş, respectiv Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Lăpuş din jud. Maramureş”, „Acţiunile de tip „tele-justiţie” şi „tele-condamnare” desfăşurate duminică de către reprezentanţii instituţiilor subordonate Ministerului Justiţiei şi Ministerului de Interne.”, includerea în MasterPlan-ul de Transport a aeroportului Baia Mare” etc. A făcut 24 de declaraţii politice şi a semnat nu mai puţin de 78 de iniţiative legislative, însă doar 5 au fost promulgate legi. Dolha a semnat şi 12 moţiuni.

Florin Tătaru a avut 21 de luări de cuvânt şi 14 declaraţii politice. La capitolul eficienţă legislativă stă ceva mai bine, deoarece 10 dintre cele 54 de proiecte de lege iniţiate de el au devenit legi. Tătaru a adresat 14 întrebări şi interpelări, cele mai multe legate de situaţia Remin şi Noul proiect de lege privind modificarea Legii minelor.

Călin Matei a luat cuvântul de 7 ori în plen şi a făcut 6 declaraţii politice.

Deputatul PSD a iniţiat, alături de colegii lui, 39 de propuneri legislative, din care au fost promulgate 6 legi şi a adresat 12 întrebări şi interpelări, ultima fiind legată de cazul Şiugariu, prezentat pe larg de GAZETA de Maramureş: Poziţia incorectă şi nefondată a reprezentanţilor Ambasadei României la Bratislava în cazul cinstirii poetului erou Ion Şiugariu.

Mircea Man a vorbit de 42 de ori în plen şi a făcut 31 de declaraţii politice. La capitolul fapte legislative stă însă ceva mai slab, deoarece, din cele 44 de propuneri legislative semnate de el, doar 3 au fost promulgate legi. Man a adresat 39 de interpelări, cele mai multe legate de infrastructură: „Termenul de finalizare la reabilitarea DN 18 Moisei-Iacobeni, jud. Maramureş”, „Suma alocată de Ministerul Transporturilor pentru modernizarea Aeroportului din Baia Mare în anul 2015” etc. şi a semnat 24 de moţiuni.

Deputatul Nuţu Fonta  a vorbit şi el mult: 35 de luări de cuvânt şi 34 de declaraţii politice şi a legiferat puţin. Din cele 40 de iniţiative legislative semnate de el, doar 3 au fost promulgate legi. Fonta a adresat şi 29 de interpelări, cele mai multe legate de probleme din zona Borşa: Închiderea Ocolului Silvic Borşa, jud.Maramureş, rezultatele controalelor efectuate la domeniile schiabile din jud. Maramureş, rezultatele controalelor efectuate la Primăriile oraşelor Borşa şi Vişeu de Sus, jud. Maramureş, rezultatul controlului efectuat la Spitalul de Recuperare Borşa etc.

Gheorghe Şimon a vorbit în plen doar de 7 ori şi a făcut 6 declaraţii politice, dar stă bine la capitolul iniţiative legislative promulgate ca lege: 9 din 29. Deputatul a adresat şi 6 întrebări şi interpelări pe teme diverse: Excluderea de la desfiinţare a Judecătoriei Târgu Lăpuş şi Parchetului de pe lângă această judecătorie, necesitatea înfiinţării la Trezorerie a unui serviciu de tip Internet Banking, înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional „DACIA” la Baia Mare etc.

Cornelia Negruţ e de departe cel mai activ deputat de Maramureş: 120 de luări de cuvânt , 116 declaraţii politice, 50 de propuneri legislative dintre care 5 promulgate legi şi 223 de întrebări şi interpelări pe teme extrem de diverse: Beneficiarii proiectelor finanţate prin PNDR, traficul de ţigări şi alte produse de contrabandă de la frontiera cu Ucraina, certificatele fictive de handicap, abuzuri împotriva copiilor, lucrările de investiţii pe râurile din jud. Maramureş etc.

Vasile Berci a vorbit în plen doar de 6 ori, a adresat 4 declaraţii politice şi a semnat 41 de propuneri legislative, dintre care doar una a devenit lege. Nici la capitolul interpelări nu stă prea bine, având doar 4 întrebări şi interpelări. A semnat în schimb 14 moţiuni.

Şi ultimul din „catalogul” deputaţilor, Ion Morocico, ales la nivel naţional ca reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România are 47 de luări de cuvânt în plen, 16 propuneri legislative iniţiate, dintre care 2 devenite legi şi 98 de întrebări şi interpelări, cele mai multe pornind de la diverse memorii primate şi, evident, altele pe tema minorităţilor.

Vom reveni în numărul viitor cu o analiză a activităţii senatorilor maramureşeni.