28 martie: Alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al României

La 28 martie 1974, Marea Adunare Națională l-a ales în funcția de președinte al statului român pe secretarul general al Partidului Comunist, Nicolae Ceaușescu, care devine astfel primul președinte din istoria României.
În prima jumătate a anilor ’70, Nicolae Ceaușescu se afla în plin proces de consolidare a puterii, iar apogeul acestei puteri, cel puțin la nivel de imagine, este momentul 28 martie 1974, când Marea Adunare Națională îl alegea în funcția de președinte al României. Relevanța momentului din 1974 poate fi înțeleasă și datorită schimbărilor instituționale efectuate cu acest prilej, schimbări ce impuneau modificarea unor titluri din Constituție, în special a celor referitoare la „Organele supreme ale puterii de stat” și unde va fi introdusă o nouă secțiune intitulată „Președintele Republicii Socialiste România”.
Tot în Constituție, Articolul 69 prevedea în termeni clari caracterul funcției, mandatul, jurământul şi atribuțiile președintelui, iar conform aceluiași act fundamental se prevedea: „Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului şi reprezintă puterea de stat în relațiile interne şi inter­naționale, fiind totodată comandantul suprem al forțelor armate. Odată aprobată modificarea Constituției, nu a ră­mas decât punerea în scenă a „spectacolului alegerii” în funcție a lui Nicolae Ceaușescu, iar „re­gia” privind desfășurarea ceremoniei de învestitură s-a făcut în ședința Comitetului Executiv, des­fă­șurată cu o zi înaintea evenimentului.
Repetiția generală pentru învestirea lui Ceaușescu a fost făcută în prezența lui Emil Bodnăraș şi a vizat desfășurarea întregii ceremonii de învestitură, ce consta în primirea eșarfei tricolore și a scep­trului, în rostirea jurământului, în intonarea imnului de stat și în discursul președintelui. Tot cu o zi înainte, au fost discutate şi o serie de detalii precum locul exact al depunerii jurământului, plasarea drapelului tricolor şi a steagului partidului, poziția colaboratorilor apropiați prezenți la acest eveniment și altele.
Ceremonia desfășurată la sediul Ministerului Apărării Naționale a fost una fastuoasă, demnă de un suveran, culminând cu înmânarea „sceptrului prezidențial” în fața plenului Marii Adunări Naționale, iar legitimitatea actului a fost dată şi de prezența numeroasă a membrilor C.C. al P.C.R., de membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, de conducătorii instituțiilor cen­trale şi ai organizațiilor obș­tești, de prezența a numeroși ziariști români şi străini, precum și a șefilor misiunilor diplomatice acreditați în România.

Transmiterea ceremoniei în direct la televiziune surprinde momentul  tul­bu­rător în care Nicolae Ceaușescu primește din mâna lui Ștefan Voitec eșarfa tricoloră şi sceptrul, obiectul care a suscitat cele mai multe controverse și care în mâna lui Ceaușescu a devenit grotesc şi tragic, ca un însemn al unei puteri dictatoriale absolute. Momentul din 28 martie 1974 va rămâne în istoria noastră, drept oficializarea dictaturii personale a lui Nicolae Ceaușescu în România, dictatură ce se va sfârși, însă, cinci­sprezece ani mai târziu, în decembrie 1989.
Surse: lectiadeistorie, wikipedia

Ultimele 30 de zile ale regimului Ceauşescu

20 – 24 noiembrie
– Are loc Congresul al XIV–lea al PCR. Cuvântări Nicolae și Elena Ceaușescu; întâlniri cu prim-secretari din Bulgaria, RDG, Afganistan, Coreea, Cuba etc. Congresul îi realege pe Nicolae şi Elena Ceaușescu, continuând cu intensitate cultul personalității acestora.
25 noiembrie
Mesaje de felicitare către Nicolae și Elena Ceauşescu.
27 noiembrie
Interviu acordat unui ziarist din Nigeria.
29 noiembrie
Nicolae & Elena Ceaușescu efectuează o vizită în unități industriale şi de cercetare din București.
1 decembrie
Cuvântare la CPEx. al CC al PCR.
2-3 decembrie
La Malta se desfășoară întâlnirea la nivel înalt americano-sovietică.
4 decembrie
Întâlnirea, la Moscova, între Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov, cu prilejul participării la întâlnirea la nivel înalt a conducătorilor statelor membre ale Tratatului de la Varșovia. Are loc un schimb dur de replici între cei doi, încheiat cu o amenințare din partea lui Mihail Gorbaciov care-i cere lui Nicolae Ceauşescu să îmbu­nătățească nivelul de trai al populației şi să respecte drepturile omului.
5 decembrie
Ziarele „Scânteia”, „România liberă”, ş.a. prezintă decretul aberant al Consiliului de Stat cu privire la mărirea burselor studenților; reacții în școli şi facultăți; Primire: ministrul de externe al RPD Coreeană.
8 – 10 decembrie
Presa abundă de declarații din țările în curs de dezvoltare laudative la adresa lui Nicolae Ceau­șescu.

Declarația şi Programul în opt puncte al Frontului Popular Român de la Iași a fost difuzat sub forma de manifest la Iași, Bacău, Roman începând cu ziua de 10 decembrie 1989.
11 – 12 decembrie
Ședința comună a CC al PCR, a Biroului Permanent şi birourilor secțiunilor Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale avizează planurile de dezvoltare economică pe 1990, fixează pentru 11 martie data alegerilor pentru MAN şi consiliile populare şi ascultă o informare a lui Nicolae Ceaușescu cu privirea la ședința de la Moscova a Tratatului de la Varșovia.
14 decembrie
Nicolae Ceaușescu susține o cuvântare în fața Marii Adunări Naționale. Un grup de oponenți ai regimului dictatorial a încercat să organizeze o acțiune restrânsă la Iași, prin adunarea în Piața Unirii a unor intelectuali, studenți şi muncitori sub egida Frontului Popular Român. Mitingul a fost preîntâmpinat de autorități.
16 decembrie
Izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste la Ti­mi­șoara. Intervenția forțelor de or­dine se soldează cu zeci de morți şi răniți.
17 decembrie
Ședință a CPEx al CC al PCR cu privire la evenimentele din Timișoara.
18 – 20 decembrie
Vizita oficială de prietenie în Republica Islamică Iran a lui Nicolae Ceaușescu (fără Elena). Cu prilejul vizitei, este semnat Programul pe termen lung pentru dezvoltarea cooperării economice, comerciale şi tehnice dintre cele două ţări.
19 decembrie
La Timișoara se declanșează greva generală şi se cere demisia lui Nicolae Ceaușescu. Generalul Ştefan Guşă, şef al Marelui Stat Major, raportează la București că în stradă nu se află huligani, ci muncitori de la toate întreprinderile timișorene. El ordonă trupelor să intre în cazărmi.
20 decembrie
Timișoara devine primul oraș liber de comunism. Se constituie Frontul Democratic Român, forma­țiune politică antitotalitară. Seara, Nicolae Ceaușescu revine în țară. El se adresează populației, prin intermediul Televiziunii, în legătură cu evenimentele de la Timișoara, declarând că acestea sunt opera unor huligani şi nu au nimic comun cu clasa muncitoare.
21 decembrie
Decret prezidențial de instituire a stării de necesitate în județul Timiș. Mitingul din Capitală, convocat de Nicolae Ceaușescu, este întrerupt de grupurile de protestatari, care se regrupează în fața Hotelului Intercontinental, a ­am­­ba­sadei SUA şi în Piața Romană. În cursul nopții se trage în demonstranți şi se degajează terenul cu ajutorul blindatelor. Decla­rația şi Programul în 11 puncte al Frontului Popular Român de la Timişoara au fost citite din balconul Operei începând cu dimineața zilei de 21 decembrie 1989.
21-22 decembrie
Au loc confruntări armate şi de­monstrații populare împotriva regimului comunist la Arad, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, soldate cu numeroase victime.
22 decembrie
În jurul orei 12.08, Nicolae şi Elena Ceaușescu fug din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. După o scurtă escală la Snagov, cei doi sunt lăsați în zona Titu şi preluați de miliţie. În jurul orei 18.00, cuplul Ceaușescu este luat şi depus într-o unitate militară din Târgoviște. Se desfășoară prima ședință a Comitetului Frontului Salvării Naționale, compus din vechi comuniști şi disidenți, prezidată de Ion Iliescu. Au loc lupte de stradă în principalele orașe din România.
24 decembrie
În România este proclamată Victoria revoluției.
25 decembrie
În urma unui proces al Tribunalului Militar Excepțional organizat de CFSN, Nicolae şi Elena Ceau­șescu sunt condamnați la moarte prin împușcare. Sentința este executată în aceeași zi, în jurul orei 15.00. În după-amiaza zilei de 30 decembrie, cadavrele cuplului Ceaușescu sunt înmormântate în mare secret la Cimitirul Ghencea din București.


„Carol Roman: Ceauşescu - Ultimele 100 de zile fatale”, Editura Carro