24 Ianuarie 1859 - Ziua Unirii Principatelor Române sărbătorită de către Centrul Județean de Excelență Maramureș, la Sighetu Marmației

 Centrul Județean de Excelență Maramureș, disciplina Istorie, a sărbătorit, joi, 19 ianuarie 2023, de la ora 13.00, în sala festivă a Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, „164 de ani de la Unirea Principatelor Române”.

Au fost rostite cuvinte de întâmpinare, cu plăcute accente patriotice, de către dl prof. dr. Gherghe Andrasciuc - director al instituției mai sus menționate, dl prof. Marius Voinaghi - inspector școlar disciplina Istorie și de către dna Claudia Dura - prof. de Istorie la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației. O emoție aparte ne-a cuprins pe toți, încet-încet, mai ales pe mulți dintre elevii din sală, care au fost însoțiți de către colegi și părinți,  așteptând afie­rosiți concursul de Istorie, care avea să se desfășoare sub forma unor întrebări, prin intermediul aplicației Quizizz.
Scriu aceste rânduri dintr-o sinceră reverență față de organizatori, față de colegii mei profesori de Istorie, care predau în cadrul Centrului Județean de Excelență Maramureș această nobilă disciplină, dar și dintr-o mare prețuire față de tinerii învățăcei, enoriași ai Muzei Clio. Pe lângă cei implicați în buna orânduială a acestui eveniment major, i-aș mai aminti și pe următorii profesori de Istorie: Adrian Bledea - director adjunct la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, Adriana Vescan - directoarea Liceului „Marmația” Sighe­tu Marmației, Mihaela - Cristina Gherheș - directoarea Școlii Gimnaziale „Lucian Blaga” Baia Mare, Gheorghe Tăut  - Școala Gimnazială Leordina și Dana Andrasciuc - profesor de Limba română la instituția gazdă ș.a.

Evenimentul a fost organizat sub auspiciile și în cadrele îndătinate ale acestor genuri de activități didactice dar care, după cum se știe, capătă de fiecare dată o amprentă specifică datorită actanților, mereu și mereu alții, precum și emoției intelectuale stârnite. Am remarcat, ca atare, tonul festiv, cuceritor, tineresc imprimat întregului eveniment-spectacol de către Corul  „Ar­monia” al  Colegiul Național „Dra­goș Vodă” din Sighetu Mar­mației, care, cu dezinvoltura proprie vârstei, a fost de-a dreptul elegant, punându-l în evidență pe cantautorul Alex Drăguș, căruia îi și dorim mult succes pe viitor.
Întregul concept artistic a fost moderat măiestru de către carismaticul prezentator Fabian Popovici, care era „de acolo”, din acea poveste patriotică fabuloasă. Se spune că Istoria este o duioasă ficțiune despre trecut dar, prin extrapolare, în cazul paginii semnate de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu siguranță că acest truism ar trebui ușor îmbunătățit, numind pagina sa ca o blajină lecție de Istorie, deoarece povestea istorică a lui Cuza a alunecat ușor către apele dulci ale legendei, unde până și greșelile lumești ale sale au devenit, cu timpul, păcate veniale.
S-a trecut, apoi, la dezbateri, atingându-se, așa ca între istorici, subiecte la limita bibliografiei șco­lare, subliniindu-se că, dacă este adevărat că istoria se hrănește cu destine, atunci în cazul lui Alexandru Ioan Cuza, acest truism este cu totul verificabil. Cu siguranță că afirmația lui Mihail (Mihalache) Kogălniceanu, prietenul și sfetnicul domnitorului, a rămas să reverbereze, până azi, în mod profetic: „Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari” și „Cât va avea țara asta o Istorie… cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I”.

În contextul favorabil de la mijlocul secolului al XIX-lea, elita politică românească din Moldova și Valahia a avut puterea să treacă peste majoritatea tensiunilor specifice și să înfăptuiască Unirea de la 24 ianuarie 1859, prin alegerea domnului moldovean Alexandru Ioan Cuza și pe tronul Țării Românești.
În primii trei ani de domnie (1859 - 1862), domnitorul a acționat pentru recunoașterea sa internațională, a mutat capitala la București și a unificat, administrativ și politic, cele două provincii: cursul monetar, vama, telegraful, stema, o singură oștire ș.a.
La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic, prim-ministru fiind Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 au fost deschise lucrările primului Parlament al țării.
În cea de-a doua etapă a domniei sale (1862 - 1866), Alexandru Ioan Cuza a avut o adevărată etapă reformatoare legislativă: Legea secularizării averilor mănăstirești (1863), Legea Rurală (1864), Le­gea in­struc­țiunii publice (1864) - prima țară din Europa în care învăță­mântul primar (de patru clase) era obligatoriu și gratuit ș.a. A elaborat Codul civil (1865) și Codul penal (1866), a emis prima monedă românească (romanatul) - ca atribut al suveranității statului ș.a.
Din anul 1862, cele două provincii au adoptat numele de România, iar țara a devenit  subiect de drept internațional.
Ca venerabil al lojei masonice de România „Steaua Dunării”, dar mai ales prin reformele impuse, curajosul domnitor a intrat în conflict ireconciliabil cu facțiunea con­serva­torilor, cât și cu cea a liberalilor radicali care, împreună, au format așa-numita „Monstruoa­sa Coaliție” care
l-a detronat, în dimineața zilei de 11 februarie 1866.

Un tablou sumar, didactic al epocii marelui domnitor, de parcă îi și simțeai parfumul istoric, l-au cre­io­nat elevele băimărence: Bodea Iulia, C.N. „Gheorghe Șincai” Baia Mare, Sabău Ariana, C.N. „Vasile Lucaciu” Baia Mare și Ponde Giulia, C.N. „Mihai Eminescu” Baia Mare.
Elevii claselor a XI-a de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, Pop Răzvan, Ardelean Casian,  Lihet Liviu, Vălean Alexandru, Codrea Ștefan, Mihai Andrei și Muntean Ioan, coordonați de către prof. Dura Claudia, au prezentat o scurtă scenetă, cu tematică „impusă”, în care erou a fost, pe lângă domnitorul evocat, și țăranul arhetipal al Unirii, Moș Ion Roată.

Intenționat am păstrat pentru final momentul apoteotic al concursului de Istorie, organizat într-o notă profesionistă și într-o deplină trans­parență, la care toți elevii pasionați de Istorie din județ au putut participa, într-un mod firesc, onest. Câștigătoare au fost trei eleve, pe care le felicit și le doresc să performeze, pe mai departe, în grădina Muzei Clio, unde cresc cele mai frumoase flori ale spiritului: premiul I - Ardelean Ioana, clasa a VIII-a, premiul al II-lea, Nistor Bianca, clasa a VII-a, ambele eleve la Școala Gimnazială Leordina, coordonate de către prof. Gheorghe Tăut și premiul al III-lea - Pop Andreea, clasa a IX a F, Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, coordonată de către prof. Dura Claudia.

Alexandru Ioan Cuza ne-a rămas în memoria istorică prin „ocaua mică”, prin prețuirea arătată clasei țărănești (Moș Ion Roată) și prin redarea demnității țării, ca domnitor al reformelor și ca întemeietor de stat.
Dincoace de munți, în Ardeal și Maramureș, domnitorul providen­țial al primei Uniri a fost venerat până într-acolo încât intelectualii vremii își botezau copiii cu numele său. Așa a fost și cazul preotului din Borșa, Alexe Anderco, care și-a botezat un fiu cu numele Alexandru Cuza Anderco, iar acesta, la rândul său, când i-a venit vremea, a devenit primul primar din Mara­mureș care a arborat tricolorul românesc pe o primărie (Borșa), a făcut donații consistente Sfatului Națio­nal Ro­mân din Maramureș (1918-1919), plătindu-i spesele func­țio­nării, a sprijinit financiar ziarul Sfatul, a dat loturi de pământ de 25 de ari tinerilor căsătoriți ș.a.