2011, anul bugetelor de foc

* Angajari blocate, sume de echilibrare reduse cu peste 80% fata de 2010, cheltuieli in plus si venituri in minus * Pe scurt, previziunile unui nou an de criza * Primarii si economistii maramureseni spun ca anul viitor va fi unul si mai auster pentru bugetele locale * Cele mai multe primarii vor functiona la cota de avarie, riscand, in orice moment falimentul * De investitii si dezvoltare nici nu poate fi vorba * Primarii spun ca nu vor putea asfalta din bugetul local nici un metru de drum. Spitale fara finantare, drumuri pline de gropi, angajati fara salarii, insotitori ai persoanelor cu handicap care nu-si primesc indemnizatiile luni bune, institutii fara hartie de xerox si saracie lucie. Asa va arata anul viitor din previziunile specialistilor si datele din actele normative. In loc sa iasa din criza, primariile maramuresene sunt aduse la sapa de lemn. Cea mai grea lovitura va fi reducerea sumelor de echilibrare din cotele defalcate de TVA. De exemplu, Sighetu Marmatiei va primi anul viitor cu peste 83% mai putini bani decat in 2010. Asta desi, lista cheltuielilor si obligatiilor care cad in sarcina primariei a tot crescut. Dupa crese, scoli, gradinite, politia comunitara, persoane cu handicap, asistati social, serviciul de evidenta a populatiei, mai nou, Primaria Sighet s-a trezit si cu Spitalul municipal in carca. Mai exact, guvernantii au tot largit lista obligatiilor si au tot redus lista veniturilor. Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighet, spune ca: „veniturile proprii n-au crescut fata de perioada precedenta, au ramas la acelasi nivel ca si anul trecut. Au scazut insa sumele astea de echilibrare care ne ajutau enorm. Am avut 19,5 miliarde de lei vechi in acest an, iar anul viitor ne da 3,4 miliarde de lei vechi prin cele doua surse, Ministerul de Finante si Consiliul Judetean. Ori, avand in vedere ca am preluat si spitalul, iar cheltuielile materiale din cate am inteles vor trebui suportate din bugetul local, nu stiu cum ne vom descurca. Tot bugetul local va fi alocat strict pe cheltuieli de functionari, de cheltuieli de dezvoltare nu poate fi vorba. Nu cred ca vom putea gandi investitii in 2011 deloc. Nu cred ca asta e solutia, sa iesi din criza aruncand saracia in spinarea altora”. Pentru a nu arunca efectele crizei in carca bolnavilor din spitale si elevilor, primarul Eugenia Godja a convocat la inceputul saptamanii trecute o sedinta cu primarii localitatilor arondate la Spitalul municipal Sighet si liceele din municipiu. Solutia propusa a fost una simpla si logica si a incercat practic sa repare ceea ce Guvernul trebuia sa gandeasca din start. Cum numai jumatate dintre bolnavii internati la Sighet locuiesc in acest municipiu, restul fiind locuitori ai satelor din zona, primarul Eugenia Godja le-a propus alesilor locali sa contribuie si ei la cheltuielile de functionare ale unitatii sanitare: „au fost prezenti 12 primari la aceasta intalnire. Le-am prezentat situatia internarilor si o statistica pe licee. Practic, din cele 12.800 de persoane internate la Spitalul Sighet in primele 10 luni ale acestui an, numai jumatate sunt sigheteni. Iar procentul e asemanator si in 2009. De aceea, am propus sa facem un calcul pe valoarea zilelor de spitalizare si sa ajungem la o suma pe care ei sa o prevada in bugetele pe anul viitor. Urmeaza ca secretarul primariei Sighet sa gaseasca formula juridica, iar primarii prezenti la intalnire sa dezbata aceasta problema in Consiliul Local. S-au aratat deschisi si cred ca intalnirea a fost un pas inainte. Iar pe scoli, se pot gasi alte solutii de ajutor, inclusiv lemne de foc, pe care noi le cumparam oricum, in timp ce multe primarii au paduri proprii si ne-ar putea sprijini pentru ca si copiii lor invata aici”. O solutie similara a fost propusa si de Vasile Ciolpan, primarul orasului Viseu de Sus, dar, deocamdata, primarii din zona nu au raspuns invitatiei de a sprijini functionarea spitalului municipal. Pe langa problema finantarii cheltuielilor materiale ale spitalelor, primarii au probleme mari si la capitolul credite. Multe primarii, cum ar fi Viseu de Sus sau Baia Sprie s-au imprumutat din banci pentru realizarea de proiecte si documentatii care ar atrage bani frumosi in comunitatile lor. Numai ca, deocamdata proiectele zac in sertare, pare-se ca motivul e lipsa banilor necesari cofinantarii, iar primarii trebuie sa plateasca rate importante la banca. Iar la aceste probleme se adauga si banii pe care primariile trebuie sa-i incaseze de la Guvern pentru lucrari executate in anii trecuti. Mihai Bocsok, contabilul sef al primariei Viseu de Sus, spune ca: „Singura salvare in 2011 va fi o rectificare pozitiva. Altfel nu vad nicio solutie de iesire. In cazul nostru, daca s-ar da banii pentru inundatii si cei pe Ordonanta 7, n-ar fi nicio problema. Am scapa si de datorii si de probleme. In plus, sunt tot mai greu de incasat taxele, impozitele si amenzile. Avem de recuperat circa 40 de miliarde de lei vechi, dar nu avem cum, pentru ca oamenii nu au bani si nici nu pot fi constransi de lege sa plateasca”. Daca la aceste probleme mai adaugam datoriile si „povara financiara” din acest an, avem tabloul complet al unor previziuni sumbre. Criza bugetelor locale abia acum incepe. Baia Mare, capitala crizei judetene Pentru municipiul Baia Mare, anul 2011 va fi mai greu ca cel ce va intra in sertarul cu istoria recenta. Dupa o tranzitie nesfarsita, a venit criza care a pus capac pe oala unui buget care a fost in permanenta insuficient. Au dreptate cei ce critica neimplinirile administratiei, dar au dreptate si cei care conduc administrativ orasul domnitelor. Fara bani nu poti face nimic, sau mai nimic. Din acest punct de vedere, anul care vine nu este prea darnic. La nivel declarativ, se spune ca vor fi taieri bugetare mai mult decat consistente. Nu vorbim de salarii, ci de banii care ar trebui sa se intoarca in oras dupa ce am cotizat la cosul comun. „Da! Vor fi probleme. In primul rand impozitul pe venitul global nu va fi 47% ci numai 41%. In momentul de fata se stie clar de diminuarea bugetului local cu ce spuneam mai sus. Asta inseamna o diminuare importanta a resurselor financiare, o diminuare cu doua-trei procente a bugetului orasului. Nu as putea sa va spun in cifre cat ar reprezenta. Nu vreau sa ma hazardez”, a spus Istvan Ludescher, viceprimar cu atributiuni de primar. Daca ar fi sa luam in calcul bugetul Baii Mari din anii trecuti, ar putea rezulta o reducere cu cateva zeci de miliarde de lei. „Din ianuarie 2011, acest impozit colectat de la salariatii baimareni se va diminua, respectiv cota care va reveni in bugetul local. Daca inainte 53% mergea la bugetul central, din ianuarie va merge 59%. Nu stiu daca aceasta diminuare a procentului ce ne revine va fi compensata prin alte resurse. Acum se lucreaza la buget, probabil va fi finalizat in urmatoarea perioada si vom putea vedea pe capitole dupa ce va fi publicat in MO, iar ministerul de finante ne va transmite alocarile bugetare judetene. Atunci vom putea finaliza socotelile pentru anul viitor. In ceea ce priveste situatia Spitalului aflat in administrarea municipiului (fost TBC), finantarea lui se va face in continuare in baza contractului cu CAS. Pentru lucrarile de reparatii, intretinere si utilitati va trebui sa alocam de la bugetul local. Categoric va fi un an de austeritate, o continuare a situatiei actuale, doar ca inca nu stim, per ansamblu, cat vor fi diminuarile bugetului”, a spus Ludescher. Situatia Spitalelor aflate in subordinea Consiliului Judetean va fi complicata, ca sa nu spunem disperata. Inca nu se cunosc cifre si date, dar se stie ca vor fi reduceri de fonduri. „In momentul de fata se poate spune cu certitudine ca se vor reduce cu 10% numarul celor externati, in 2011. Nu pot sa va spun mai mult, inca nu se cunosc cifrele. Practic, reducerea de 10% de mai sus inseamna ca pe acelasi numar de paturi se va reduce perioada de spitalizare pentru a putea creste numarul internarilor. Va fi destul de complicat in conditiile in care ti se va cere mai mult, dar contractul cadru se va reduce. Vor fi si modificari in contractele-cadru cu spitalele din judet. Cu toate aceste probleme, actul medical va trebui sa se desfasoare in conditii si mai bune”, ne-a spus Rares Pop, directorul CAS Maramures. Ioana LUCACEL Nicolae TEREMTUS ioana@gazetademaramures.ro teremtus@gazetademaramures.ro