2007-2013 – ciclul ratării şi incompetenţei

Curtea de Conturi a dat publicităţii un raport privind „performanţa” utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor europene în perioada 2007-2013. Concluziile sunt sumbre şi totodată previzibile: rată de absorbţie sub 15%, ineficienţă, risipă, incompetenţă. Dezastru.

Am cheltuit de două ori mai mulţi bani din bugetul public pentru derularea fondurilor europene decât am reuşit să atragem. E numai una dintre concluziile unui raport dat recent publicităţii de Curtea de Conturi. Potrivit documentului: „În vederea accesării fondurilor europene nerambursabile, în perioada 2007-2012, cheltuielile definitive din bugetul public, aşa cum rezultă din analiza conturilor anuale de execuţie ale bugetului general consolidat pentru perioada analizată (6 ani), au constat în cheltuieli din bugetul public pentru derularea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile în sumă totală de 42.080.537.562 lei. În acest context, la data de 31.12.2012, suma efectiv încasată la bugetul public din Fondurile Europene Nerambursabile este de 18.170.015.545 lei.”

Conform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă convenit între România şi Comisia Europeană, pentru perioada 2007-2013 sumele alocate României erau de 33,4 miliarde euro, din care suma de 27,46 miliarde euro o reprezintă alocarea pentru FEDR, FC, FSE, FEADR şi FEP (care funcţionează pe principiul rambursabilităţii sumelor cheltuite de la bugetul naţional pentru sectorul public).

Dar, până la la 31.12.2012, la nivelul administraţiei publice a fost realizat un grad foarte redus al absorbţiei fondurilor europene, situat sub nivelul de 15%. Care sunt cauzele şi cine sunt vinovaţii? Potrivit raportului, „lista neagră” e destul de lungă. Dar să le luăm pe rând. Ministerul Finanţelor, cu onor, a fost atât de implicat în problema atragerii fondurilor europene, încât prima solicitare de informaţii în acest sens şi primele reglementări metodologice le-a dat printr-un Ordin din 2013, adică la finalul exerciţiului financiar...

Evident, putem adăuga şi gestionarea defectuoasă, pentru că Ministerul Finanţelor a suplimentat tocmai problemele cu rezultate proaste. Vreţi exemple? Vă dăm: „gestionarea defectuoasă în perioada 2007 - 2012 în cazul Instrucţiunii JEREMIE (gestionată în cadrul AM POSCCE), în cazul căreia, deşi nu au fost obţinute rezultate notabile, prin OUG nr. 105/2013 privind unele reglementari referitoare la cadrul financiar pentru Fondul de participare JEREMIE, sumele alocate pentru perioada 2007 – 2012 au fost suplimentate cu încă 50.000.000. euro (în total 150.000.000 euro)”.

Şi Autorităţile de Management au avut o vină importantă în eşecul gestionării fondurilor europene: „demararea cu mare întârziere (de 2-3 ani) a procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile, situaţie cauzată de faptul că autorităţile româneşti au finalizat doar parţial obiectivele stabilite a fi realizate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare acordate României (PHARE, ISPA şi SAPARD), ce a generat inexistenţa la momentul aderării României la Uniunea Europeană a sistemelor de management şi control la nivelul instituţiilor publice cu atribuţii în acest domeniu;

- disfuncţionalităţile de la nivelul Autorităţilor de management care au determinat blocarea/suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană pentru majoritatea Programelor Operaţionale;

- calificarea profesională insuficientă, lipsa de experienţă şi fluctuaţia personalului în gestionarea/derularea procesului de absorbţie a fondurilor europene din cadrul Autorităţilor de Management şi Autorităţii de Certificare şi Plată”.

O concluzie sumbră e faptul că în acest exerciţiu financiar nu a existat practic nicio pârghie de control a gestionării puhoiului de bani europeni: „În perioada analizată (2007-2012) nu a fost exercitat nici un control sau analiză a execuţiei bugetare cu privire la modul de utilizare a fondurilor acordate din bugetul public pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile la ordonatorii de credite de la nivel central sau local de către structurile cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Nu a fost exercitat, practic, nici un mecanism sau pârghie de control de către Ministerul Finanţelor Publice prin care să fie supervizată gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru atragerea FEN”.

Practic, aşa s-a ajuns în situaţia jenantă în care fondurile europene, în loc să aducă dezvoltare, au adus pierderi: „Din bugetul de stat au fost efectuate plăţi de către autorităţile de management/ministere (în calitate de beneficiari) şi care nu au fost înscrise în declaraţiile de cheltuieli în vederea certificării şi, ulterior, solicitării rambursării acestora de către Comisia Europeană, autorităţile de management au efectuat şi alte cheltuieli din sume de la bugetul de stat, altele decât cele aferente finanţărilor prin FEN a programelor operaţionale şi care au fost atribuite acestora”.

Mai vreţi exemple? Vă dăm: „Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii au plătit suma de 15.231.676 lei fără ca aceasta să urmeze procedurile stabilite în vederea rambursării de la Comisia Europeană, rămânând ca şi cheltuială definitivă din bugetele proprii. De asemenea, semnificativă este şi suma de 3.949.931 lei, respinsă la certificare de către Autoritatea de Certificare şi Plată”.

„Din bugetul de stat au fost efectuate plăţi de către autorităţile de management/ministere (în calitate de beneficiari) şi care nu au fost înscrise în declaraţiile de cheltuieli în vederea certificării şi, ulterior, solicitării rambursării acestora de către Comisia Europeană, autorităţile de management au efectuat şi alte cheltuieli din sume de la bugetul de stat, altele decât cele aferente finanţărilor prin FEN a programelor operaţionale şi care au fost atribuite acestora”.