20% dintre elevi sunt în risc de a abandona școala și de a nu promova examenele

 Rezultatele programului pilot de evaluare standardizată arată că 1-2% dintre elevii români sunt în zona înaltă a competențelor, în timp ce la polul opus se află de 20 de ori mai mulți copii. Aceștia stăpânesc doar câteva noțiuni de bază din materiile școlare și sunt în riscul de a abandona școala și de a nu promova examenele. Este concluzia sumbră a raportului privind rezultatele testelor standardizate, publicat de Ministerul Educației și platforma Brio.

Programul pilot de evaluare standardizată s-a desfășurat în perioada mai-iunie, la finalul anului școlar 2021-2022. Au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale.

Concluziile raportului sunt sumbre: 20% dintre elevi sunt în risc educațional, de a abandona școala, de a nu promova examenele; aproape jumătate dintre elevi se descurcă bine la școală, dar nu au o fluență în performanțe; doar 1-2% dintre elevi sunt în „elementul lor” la materiile școlare, au poten­țial mare de a face performanță după finalizarea școlii, sunt creativi și au rezultate foarte bune; fetele sunt mai bune decât băieții la Limba Română, o diferență accentuată pe măsură ce avansează în clasele superioare; băieții sunt mai buni decât fetele la Istorie, dar la Matematică scorurile oscilează de la o clasă la alta: când fetele, când băieții au scoruri mai bune; diferența de performanțe între mediul urban și cel rural este mare: elevii din urban au obținut scoruri mai bune decât cei din rural la toate clasele și la toate materiile.
La Română, diferența este, în medie, de 5%, iar la Istorie, de 10%; elevii de clasa a XI-a au cel mai mic risc educațional la toate cele trei materii; cele mai mari rezultate medii la Română vin din județele Galați, Prahova și Buzău, iar cele mai mici, din Arad, Mureș și Harghita; cele mai mari rezultate medii la Matematică au fost obținute de elevii din județele Vâlcea, Dolj și Galați, iar cele mai mici, din județele Arad, Sibiu și Mehedinți; la Istorie, au arătat că sunt mai buni elevii din județele Satu Mare, Galați și Buzău, în timp ce elevii din județele Harghi­ta, Maramureș și Giurgiu au obți­nut cele mai mici scoruri medii.
Ministerul Educației intenționează să introducă testarea standardizată în învățământul preuniversitar prin noua lege a Educației, aflată deocamdată în consultare publică până la sfârșitul lunii august.

Argumentele ministerului
Reforma profundă a sistemului de educație va fi susținută și prin testarea standardizată:

1. Pentru elevi: evaluare corectă, cuantificabilă și comparabilă (un continuum al evaluării, în conexiu­ne cu evaluarea anterioară), astfel că notele  sau calificativele obținu­te pe parcursul învățării vorbesc despre progresul elevului.
2. Pentru elevi: feedback consistent și în timp real, care poate fi transpus în acțiuni remediale direcționate spre nevoile individuale identificate.
3. Pentru profesori: instrument extern validat, care poate valida și susține evaluarea proprie (e mai greu să contești un raport consistent dat de o terță parte decât o notă).
4. Pentru profesori: o modalitate de a identifica nevoile de învățare, lacunele, pentru a individualiza și focaliza acțiunile remediale.
5. Pentru profesori: un mod de a economisi timpul dedicat creării de itemi de testare și de corectare, timp ce poate fi investit în alte acțiuni pedagogice, inclusiv în evaluarea prin proiecte sau investigații care pun în evidență și abilitățile socioemoționale și de activitate în grup.
6. Pentru profesori: un mod de a realiza evaluări comparative (interne și externe) pe anumite competențe/ variind nivelurile de dificultate (learning by testing).
7. Pentru părinți: feedback consistent și constant pe rezultatele reale ale învățării, inclusiv o monitorizare a progresului școlar.
8. Pentru părinți: un diagnostic extern și serios asupra achizițiilor copilului și asupra eficienței actului educațional pe tot parcursul acestuia, nu doar în momente de bilanț (evaluări sumative sau certificative).
9. Pentru unitatea de învățământ și directori: un instrument de management educațional, fundamentat pe analiza de date.
10. Pentru sistemul de educație: o sursă de date pe analiza cărora se pot fundamenta politici educațio­nale în domeniul curriculumului, programelor naționale de suport și se pot realiza analize de per­formanță ale sistemului.