19 februarie: Nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși

Sculptorul Constantin Brâncuși a fost cel mai cunoscut artist român și poate fi considerat pe bună dreptate „părintele sculpturii moderne”. Integrat în categoria celor mai mari artiști ai artei secolului al XX-lea, Brâncuși a exprimat prin creația sa o nouă viziune asupra sculpturii, o viziune în care sunt integrate miturile primordiale ale omenirii, dar şi elementele inconfundabile ale artei populare românești.

Născut la 19 februarie 1876, în Hobița Gorjului, Constantin Brâncuși a avut o copilărie grea, marcată de multe neajunsuri și ani lungi de ucenicie în diferite ateliere sau prăvălii unde muncea pentru a-și câștiga existența. Încă de mic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual, fapt pentru care urmează Școala de Arte și Meserii în Craiova din anul 1898, după care pleacă la București unde va absolvi Școala de Belle Arte în anul 1902.

În următorii doi ani, primește comenzi pentru diferite lucrări, dar, după ce realizează bustul generalului medic Carol Davila, ce era stabilit să fie amplasat la Spitalul Militar din București, membrii consiliului care făcea recepția lucrărilor au emis unele opinii contradictorii despre caracteristicile fizice ale sculpturii. Acest lucru l-a nemulțumit profund pe Brâncuși, care decide să plece, în anul 1904, în Franța. Și, fiindcă nu avea banii necesari deplasării, se hotărăște să facă drumul până la Paris pe jos, trecând mai întâi prin Viena, unde a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile în România.

În anul 1905, reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, unde lucrează până în 1906, când, atingând limita de vârstă, părăsește școala, refuzând să lucreze ca practician în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin. Cu această ocazie, va rosti cuvintele devenite ulterior celebre: „Iarba nu crește la umbra marilor copaci”.

Expune pentru prima dată la Paris în anul 1906, iar un an mai târziu realizează prima versiune a „Sărutului”, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, când va culmina cu „Poarta Sărutului”, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu. În anul 1907, închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, iar în 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”, unde primește premiul „II ex aequo“.

Până în 1914, Constantin Brâncuși va participa cu regularitate la expoziții din Paris și București, inaugurând ciclurile de sculptură modernă precum ,,Pasărea Măiastră”, „Muza adormită” sau „Domnișoara Pogany”, iar în anul 1914 va deschide prima expoziție din Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea ei, aceasta remarcându-se prin participarea la cele mai importante expoziții de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda, Anglia și alte multe ţări, unde a câștigat numeroase premii. Lucrările lui Brâncuși se găsesc în zeci de ţări de pe patru continente, în muzeele din Paris, Londra, New York, Washington, Stockholm, Zurich, Berlin și altele. În atelierul său din în inima Parisului, Brâncuși a creat opere ce vor rămâne în istoria umanității, opere ce se remarcă atât prin eleganța formei, cât şi prin utilizarea inedită a materialelor din care sunt făcute.

Muzeul Național de Artă Modernă din Paris are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, refuzate însă de guvernul comunist al României anilor 1950, dar care au fost acceptate cu bucurie de Franța, care a preluat aceste lucrări şi a reconstruit, după moartea sculptorului, copia atelierului său la renumitul Centru Cultural „Georges-Pompidou”. De fapt, notorietatea sculptorului român a fost atât de mare în Franța, încât autoritățile pariziene țineau pe loc un cartier întreg, pentru că nu îndrăzneau să demoleze atelierele lui Brâncuși. Şi asta în timp ce în România, în epoca „realismului socialist”, Brâncuși era considerat ca unul din reprezentanții „formalismului burghez” și un creator de „artă decadentă”.

Abia la jumătatea anilor ’60, Brâncuși a fost „redescoperit” și în România ca un geniu artistic și, în consecință, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu cu „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului” a putut fi reamenajat, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi dărâmat.

Constantin Brâncuși este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris, chiar dacă, de-a lungul timpului, au existat numeroase demersuri pentru repatrierea osemintelor celui care a fost considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Muzeul de Artă Modernă din Paris adăpostește atelierul integral al lui Constantin Brâncuși, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobița către centrul universului artistic.

Lucrările lui Brâncuși sunt unele dintre cele mai apreciate şi valorizate opere de artă din întreaga lume, fiind, de departe, cel mai bine vândute creații ale vreunui artist român din istorie şi al patrulea în topul celor mai valoroase creații din lume, după Giacometti, Modigliani şi Matisse.

Spre exemplu, în anul 2002, sculptura realizată de Brâncuși în anul 1913, „Danaide“, era valorificată la licitație de casa Christie’s New York cu suma de 18 milioane de dolari.

În anul 2005, creaţia „Pasăre în spaţiu“ este vândută de cei de la  Christie’s cu 27,5 milioane de dolari, deşi suma de pornire a fost de doar 8 milioane de dolari.

A urmat licitația de la Paris din anul 2009, atunci când lucrarea „Madame L.R.“, realizată între anii 1914-1917 şi aflată în colecţia Yves Saint Laurent, a fost adjudecată la un preţ de 29 de milioane de euro.

În mai 2013, creația brâncușiană „Prométhée”, un cap turnat în bronz realizat în anul 1911, a fost vândut de casa Sotheby’s la un preţ de 12,7 milioane de dolari, după ce, în noiembrie 2012, lucrarea „Une Muse“ fusese cumpărată la o licitație a casei Christie’s pentru 12,4 milioane de dolari.

10 citate celebre de Constantin Brâncuși:

1) „Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor.” 

2) „Când o societate nu mai cunoaște, sau amestecă binele cu răul, ea se află deja pe povârnișul pierzaniei.” 

3) „Simplitatea este partea esențială a lucrurilor complicate.” 

4) „Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul.” 

5) „Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.” 

6) „Trupul omenesc este frumos doar în măsura în care oglindește sufletul.”

7) „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.”

8) „Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă.”  

9) „Când ai încetat să mai fii copil, ai murit de mult.”  

10) „Nu putem să-l ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre El rămâne important.” 

Surse> lectiadeistorie, wikipedia, radioromaniacultural.ro