¬Capitala¬ luncii Somesului

Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Ulmeni. La inceput a fost comuna. Apoi a devenit oras si centru economic si comercial al zonei Somes si Codru. Acum se pregateste sa devina o adevarata capitala a zonei. Ulmeni, un oras in plina dezvoltare, cu o lista impresionanta de proiecte. Despre toate astea, vorbeste primarul Vasile Ardelean, dar si consilierul Liviu Rugasan. Datorita amplasarii „la rascruce de drumuri¬, intre Salaj, zona Codrului, Somesului si Chioarului, orasului Ulmeni a devenit de decenii bune un centru economic si comercial al zonei. Existenta asezarii Ulmeni (sub numele de Sulelmed) este atestata documentar in anul 1405, intr-o scrisoare a regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg, adresata Conventului Lales. In 1476, comuna facea parte din Districtul Chioar. La impartirea administrativa din 1543 a Comitatului Solnocului de Mijloc, localitatea apartinea Plasei Cehu Silvaniei. Localitatea mai apare si cu numele de Sulimediu in anul 1765, in Evenghelia tiparita la Blaj, nume care in traducere inseamna solul mediu. In 1854, localitatea facea parte din Pretura Cehu. In perioada interbelica, Ulmeni dispunea de un dispensar si, mai mult, era sediul Circumscriptiei sanitare de care apartineau 16 sate. Denumirea actuala dateaza din 1926, desi inca mai exista persoane varstice care folosesc numele vechi al orasului. Localitatile apartinatoare Ulmeniului reprezinta si ele vechi asezari umane cu atestari documentare din secolele XIV-XV. Astazi, localitatea cuprinde satele Ticau, Tohat, Chelinta, Manau, Vicea, Somes Uileac, Arduzel si are circa 7000 de locuitori. In perioada „regimului rosu¬ era renumita datorita fabricii de sticla, topitoriei si sectiei de prefabricate. Acum, orasul Ulmeni a fost „ochit¬ de investitori straini importanti care au cladit un mini-parc industrial la intrarea in localitatea. In Ulmeni functioneaza deja de ani buni firma Working Blue, o afacere prospera care ofera numerose locuri de munca. Mai mult, tot la intrarea in localitate a fost deschisa o fabrica de termopane. Tot acolo, se construieste un hotel. Iar autoritatile locale poarta discutii cu o firma din Germania pentru deschiderea unei hale de productie in zona. Numai in prima faza ar fi create circa 100 de locuri de munca. Argumentul investitorilor² amplasarea localitatii, utilitatile si infrastructura in continua dezvoltare si modernizare. Vreti exemple? Va dam exemple. Localitatea beneficiaza de ani buni de alimentare cu gaz, reteaua de apa e in extindere iar cea de canalizare a fost definitivata si se afla la linia de start un proiect complex care vizeaza salubrizarea localitatii (groapa de gunoi, masina de colectat, colectare selectiva a deseurilor). Mai mult, primarul orasului, Vasile Ardelean, are o serie de proiecte importante care vizeaza si drumurile din Ulmeni si localitatile apartinatoare. Iar lista proiectelor initiate nu se opreste aici. Asfaltarea sau reabilitarea drumurilor a constituit una din prioritatile primarului Vasile Ardelean inca de la inceputul mandatului. Ardelean spune ca in prezent se afla in derulare un proiect care vizeaza un drum forestier din Chelinta numai ca, deocamdata, proiectul e in stand-by din cauza unor contestantii, dar „oricum eu am facut o prelungire pe trei luni si asteptam rezolutia de la Bucuresti¬. Liviu Rugasan, consilierul primarului din Ulmeni pe probleme de investitii, completeaza² „Mai avem un proiect important, pentru care am inceput deja demersurile. Este vorba de asfaltarea tuturor drumurilor din Ulmeni, la standarde europene. E un proiect care se cifreaza la circa 56 de miliarde de lei vechi. O parte din bani ii vom asigura noi, o parte vor veni de la Guvern. Proiectul e gata si am inceput demersurile pentru aprobarea lui printr-o hotarare de guvern, speram sa fie considerat eligibil¬. Mai mult, primarul va realiza un drum de centura prin care masinile de mare tonaj vor putea ocoli centrul localitatii. Scoli, sala de sport si un campus se vor ridica la Ulmeni. Nici domeniul educatiei nu a dus lipsa de investitii in ultimii ani. Anul trecut a fost definitivata reabilitarea Grupului Scolar Industrial Ulmeni. Si scolile din localitatile apartinatoare orasului au fost incluse pe lista de investitii. Primarul spune ca, numai prin ultima hotarare de guvern au fost alocate peste 5 miliarde de lei vechi pentru acestea ² „Am primit 3 miliarde si ceva de lei vechi pentru scoala din Manau, doua pentru Vicea si vreo 400 de milioane pentru un grup social la Ticau. In Chelinta am facut recent o scoala noua pentru comunitatea de rromi, cu grup social, incalzire centrala pe lemne, cu tot. Si am reabilitat si cealalta scoala din localitate¬. Primarul Vasile Ardelean doreste sa construiasca si o sala de sport „cu tribune, cu tot, in care sa poti tine o competitie¬. Avea ocazia sa construiasca o sala mica, dar a mers pe principiul „ori faci ceva ca lumea, ori nu faci deloc¬, asa ca a promovat un alt proiect care asteapta doar „unda verde¬ pentru a fi demarat. Ardelean a intentionat sa inlocuiasca vechiul internat din centrul orasului cu un campus. Deocamdata insa proiectul s-a impotmolit, dar Ardelean e hotarat sa nu renunte la idee. Tot la capitolul cladiri renovate, pot fi incluse primaria si caminul cultural. In urma cu vreo trei ani, Ardelean a avut initiativa de a cumpara o cladire in constructie, cu etaj² ¬Am luat-o la pretul unui apartament si am finisat-o pe interior. Cladirea veche a primariei era revendicata, deocamdata suntem in proces. Pana atunci am dat-o spre folosinta CEC-ului, dar dupa ce procesul va fi definitivat, as vrea sa facem acolo o judecatorie¬. Si caminul cultural din Ulmeni a beneficiat de o modernizare² „Am pus geamuri termopan, am renovat fatada, am schimbat vesela, am modernizat bucataria si am facut grupuri sociale. Mai trebuie doar sa rezolvam problema incalzirii¬. Dispensarul Ulmeni a fost renovat recent² „Am refacut fatada si acoperisul, iar acum vrem sa reabilitam cladirea veche din spatele dispensarului, casa de nasteri¬. Pe lista investitiilor recente se inscrie si achizitionarea unei masini pentru pompierii voluntari din localitate. Ardelean spune ca² „E o bijuterie. Am cumparat-o cu 9.000 de euro din Germania si are doar 25.000 de kilometri la bord. Am avut un incediu in padure si am reusit sa urcam cu ea. E foarte buna. Avem aici pompieri voluntari care au luat locul 2 pe tara la concursul de profil¬. Desi primarul a renuntat la organizarea sarbatorii orasului pentru a economisi banii din bugetul local, autoritatile din Ulmeni n-au renuntat definitiv la ideea de a anima viata „sulmedenilor¬. Rugasan a propus organizarea unei intalniri cu locuitorii orasului in noaptea de Revelion² „Am vrea sa ne intalnim toti pe platou. Am spus ca sponsorizez eu tuica¬. Primarul Ardelean spune ca ar sponsoriza el ¬materia prima¬ pentru sarmale. Ramane de vazut daca intalnirea se va materializa. Oricum , primarul are deja o lista importanta de realizari cu care se poate lauda. Insa, desi se declara multumit ,spune ca intotdeauna e loc de mai bine si mai mult. Biserica migratoare Actuala biserica ortodoxa din lemn din Ulmeni dateaza din anul 1895. Lacasul de cult a fost „donat¬ de Somcuta Mare, care isi construise o biserica noua. Veniturile bisericii, din care cota-aparte revenea preotului, se constituiau din veniturile domeniilor parohiei, arabil si fanate, care la sfarsitul secolului al XIX-lea totaliza 17 ha. Darea credinciosilor era stabilita la 23 de kg de porumb „pe fum de casa¬ si o zi de munca „cu palmele¬. In parohia Ulmeni poate fi vazuta cartea Mitropolitului Varlaam, „Carte romaneasca de invatatura¬, tiparita la Iasi, in anul 1643. In prezent, vizavi de caminul cultural din Ulmeni se construieste o noua biserica ortodoxa. Istoricul Scolii Existenta scolii din Ulmeni este atestata la sfarsitul secolului al XIX-lea. In 1867, in localitate exista o scoala din lemn, cu un efectiv de 50 de copii si un invatator. In 1869, romanii greco-catolici din comuna au solicitat printr-o cerere scrisa mentinerea caracterului confesional romanesc al scolii din localitate. Scoala a functionat pana in 1912, cand invatamantul in limba romana a fost desfiintat. In 1895, se construieste o alta scoala de stat, cu predare in limba maghiara. In 1913, scoala elementara de stat functioneaza cu doua sali de clasa si doi invatatori. In 1919, se construiesste actualul local al scolii, cu o singura sala de clasa si locuinta invatatorului. In anul 1926, s-a mai adaugat o sala de clasa. In vara anului 1935 a inceput constructia unei gradinite. Tot in aceasta perioada, s-a extins cladirea scolii si s-au construit anexele. In prezent, in cladirea scolii functioneaza scoala generala, liceul, o scoala profesionala, o scoala de ucenici si una postliceala. Satul lui Petre Dulfu Tohat este un cartier al orasului Ulmeni, fiind in acelasi timp si satul natal al scriitorului Petre Dulfu (n. 10 martie1856, Tohat, judetul Maramures - d. 31 octombrie 1953, Bucuresti), autor de basme, profesor, traducator si doctor in filozofie. Este situat pe malul stang al raului Somes.