15 martie 1975 - moartea magnatului Aristotel Onassis, Regele Oceanelor

N-a fost bogat de la inceput, dar ambitia l-a ajutat sa devina unul dintre cei mai bogati armatori ai lumii. Pentru a-si crea un imperiu, a sacrificat absolut orice. N-a avut prieteni, a avut mai multe metrese si doua sotii. A profitat de fiecare ocazie pe care viata i-a creat-o si a ridicat din nimic un imperiu economic urias. Nascut la 21 septembrie 1906, Aristotel Onassis a ramas cel mai bogat armator grec al secolului XX. Numele lui este si astazi unul sinonim cu o bogatie fabuloasa. Aristotel Onassis s-a nascut la Smyrna, in Imperiul otoman (astazi Izmir, Turcia). La inceputul secolului XX, Smyrna avea o importanta populatie greaca, iar copilaria lui Ari a fost dominata de principiile Bisericii crestine ortodoxe. Dupa ce a fost ocupat o scurta perioada de timp de trupele grecesti (din 1919 pana in 1922), orasul a fost recucerit de turci si familia Onassis si-a pierdut averea obtinuta din afacerile cu tutun. Membrii familiei Onassis au fost obligati sa se mute in Grecia, ca refugiati. “Argentinianul” In 1923, Onassis a ajuns in Argentina fara alta avere in afara de 1 dolar si o scrisoare de recomandare a unor prieteni catre niste oameni de afaceri. Prima sa slujba in Argentina a fost aceea de operator telefonic, dupa care a inceput sa importe tutun din Turcia si sa produca tigari. In 1925, a obtinut cetatenia argentiniana. In cativa ani, Ari a reusit sa acumuleze primul sau milion de dolari. Putini sunt aceia care cred ca averea lui Aristotel Onassis a avut ca sursa afacerile cu tutun. Se pare ca, foarte curand dupa ce s-a stabilit in Argentina, Onassis a inceput o afacere mult mai rentabila, dar ilegala: importul si vanzarea de droguri, o afacere care l-a transformat in doar trei ani in milionar. In 1928, guvernul grec i-a cerut lui Onassis sa negocieze un acord comercial cu Argentina. Succesul de care s-a bucurat a facut ca, la 25 de ani, sa fie numit consul general al Greciei in Argentina. Din 1932, Onassis a devenit un om de afaceri de talie mondiala. In plina criza economica mondiala, grecul devenit milionar in America de Sud a achizitionat sase nave maritime canadiene cu doar 20.000 de dolari. Flota sa comerciala a crescut an de an, imbogatindu-se cu noi vase de comert. La sfarsitul anilor ’30, a intrat in afacerile cu tancuri petroliere si cu baleniere, care erau mai profitabile. Urmatoarele doua decenii, chiar in conditiile celui de al doilea razboi mondial, i-au adus o crestere considerabila a flotei si, implicit, a averii pe care o detinea. Cateva dintre vasele lui Onassis navigau sub pavilion american, motiv pentru care a fost acuzat de incalcarea dreptului international maritim, care prevedea ca toate vasele care arboreaza steagul american trebuie sa apartina unor cetateni americani. Implicarea FBI in acest caz l-a facut pe Onassis sa pledeze vinovat si sa plateasca guvernului american daune de 7 milioane de dolari. Aventura cu Evita Dobandirea cetateniei americane n-a insemnat un impediment major pentru continua ascensiune a lui Onassis. In 28 decembrie 1946 s-a casatorit cu Athina Mary Livanos, fiica magnatului vaselor, Stavros Livanos. Tina, cum o alintau apropiatii, avea cetatenie americana si, in scurt timp, cei doi s-au mutat la New York. Aici s-au nascut cei doi copii ai lor: Alexander (in 1948) si Christina (in 1950). Onassis nu era omul pe care sa-l caracterizeze fidelitatea. Se pare ca, in 1947, a avut o aventura cu Evita Peron, careia i-a donat o suma importanta de bani pentru actiunile de caritate ale acesteia. Alan Gansberg sustine ca, a doua zi dimineata, celebra sotie a presedintelui argentinian Peron i-a pregatit magnatului micul dejun. “E cea mai scumpa omleta pe care am mancat-o vreodata”, ar fi afirmat Onassis. La scurta vreme, Onassis a devenit cumnat cu Stavros Niarchos, un alt armator puternic si astfel, cei trei, Onassis, Livanos si Nearchos au format cel mai puternic grup maritim din lume, cu toate ca a urmat o perioada prospera pentru multe alte companii rivale. Operatiunile ilicite ale lui Onassis au continuat in 1951, odata cu vanatorile ilegale de balene (flota peruana a atacat in 1954 o baleniera a armatorului grec si i-a arestat pe cei 400 de marinari care formau echipajul). Insa activitatile lui Ari s-au diversificat. In 1956, a cumparat liniile aeriene grecesti (Greek National Airline), aflate in pragul falimentului, si a creat o afacere privata: Olympic Airways of Greece, prima companie care a avut rute in cinci continente. Dupa ce fiul sau, Alexander, si-a pierdut viata in 1973, intr-un accident aviatic, Onassis a vandut compania guvernului grec, in 1974. Si-a cumparat o soprana! Pe numele adevarat Cecilia Sophia Annamaria Kalogeropoulos, Maria Callas a facut o mare pasiune pentru armatorul Aristotel Onassis, magnatul care isi dobandise averea colosala pe cai mai putin ortodoxe. Fiica a unor emigranti greci, nascuta la 23 aprilie 1923, intr-un spital din New York, Maria Callas s-a casatorit in 1949 cu Gian Battista Meneghini, un industrias scund si gras, care avea exact dublul varstei ei. Meneghini a reusit s-o transforme pe Maria Callas dintr-o “ratusca urata” intr-o diva. Si-a lichidat afacerile si a devenit agentul si impresarul sopranei: ii alegea rolurile, ii fixa onorariile (din ce in ce mai mari) si ii semna contractele. Aristotel Onassis a facut cunostinta cu cuplul Callas-Meneghini in 1957, cu ocazia unui bal organizat de americanca Elza Maxwell in cinstei artistei. Maria a impresionat intreaga asistenta si in mod special pe Ari care, deloc interesat de opera, a hotarat totusi ca soprana trebuie sa devina a lui. In anul urmator, cei doi s-au reintalnit la Paris, cu prilejul unui concert de gala, la sfarsitul caruia Onassis a coplesit-o pe Maria cu buchete de trandafiri rosii si a urmat-o la Londra, unde Maria a concertat in iunie 1959. Dupa spectacul, Onassis i-a oferit un dineu luxos, insistand ca perechea Callas-Meneghini sa-i faca o vizita pe iahtul Christina. In timpul vizitei, Onassis a incercat prin toate mijloacele s-o convinga pe Maria sa-si paraseasca sotul. Consoarta sa, Tina Onassis, i-a marturisit lui Meneghini ca i-a surprins facand dragoste intr-una dintre cabinele de pe vas. “Daca femeile n-ar exista, toti banii din lume n-ar mai avea nici un rost”, afirmase candva Onassis. Increzator in faptul ca orice este de vanzare pe lume, armatorul grec i-a oferit fostului industrias italian mai multe milioane de dolari pentru ca acesta sa renunte la nevasta. Meneghini n-a acceptat targul, insa Maria l-a parasit in favoarea lui Ari. Tina a divortat si ea, desi se pare ca Onassis a acceptat destul de greu despartirea. La 10 august 1960, Callas declara unor jurnalisti ca este pe cale sa se casatoreasca. Imediat, Onassis a dezmintit stirea, subliniind ca soprana isi face vise desarte. Deceptionata, soprana a devenit mai prudenta in declaratiile facute presei, afirmand ca se bucura de statutul de femeie libera. Apropiatii artistei sustin ca, in 1960, artista ramasese insarcinata si Ari ar fi obligat-o sa renunte la copil. Intr-o biografie a Mariei Callas, semnata de Nicholas Gage, apare o alta varianta: Maria Callas ar fi avut un copil cu Aristotel Onassis, nascut prin cezariana, la opt luni, in 1960. Bebelusul, numit Omero Lentrini, ar fi murit la doua ore dupa nastere, din cauza unor probleme respiratorii. Cartea lui Gage prezinta copii ale documentelor oficiale, care confirma existenta copilului, inmormantat intr-un cimitir din Milano, si o fotografie a acestuia. Cert este ca artista a vorbit cu foarte putine persoane despre aceasta sarcina si despre faptul ca Onassis ar fi insistat sa avorteze. Camerista sopranei, Bruna Lupoli, a sustinut ca, de atunci, Maria nu a mai ramas niciodata insarcinata. “Regele” si “presedinta” In 1965, Maria Callas a parasit scena pentru a i se dedica in totalitate lui Ari. Prietenii si admiratorii pe care-i avea Callas i-au reprosat armatorului ca i-a distrus cariera, desi grecul intentiona sa-i construiasca o opera la Monte Carlo. Armatorul s-a indepartat treptat de Maria si a inceput sa-i faca o curte insistenta vaduvei lui John Fitzgerard Kennedy. Racirea sentimentelor lui Onassis a fost atat de mare, incat nu a ezitat sa fie crud cu ea si sa o jigneasca. “Esti un nimeni. Esti doar o femeie cu un fluier in gat, care, de altfel, nu mai functioneaza”, ii spunea Onassis. In 1968, magnatul grec s-a casatorit cu Jackie Kennedy, in micuta capela din Panaytsa, insula Skorpios (pe care Onassis o cumparase in 1963), lacasul de rugaciune preferat al Mariei Callas. Distrusa, Maria s-a retras in Franta. A mai cantat o singura data, in 1974, la Sapporo (Japonia) si a murit neconsolata in 1977, la Paris. Datorita unui vechi testament, datat din anul 1954 si descoperit intr-o carte de rugaciuni, Meneghini i-a mostenit intreaga avere, estimata la 15 milioane de dolari. Casatoria lui Onassis cu Jacqueline Bouvier Kennedy a socat intreaga lume. Frumoasa fosta prima doamna a Americii si uratul armator grec nu pareau sa aiba nimic in comun. Oricum ar fi fost casatoria, ea n-a fost una din dragoste. In urma cu trei luni, Robert F. Kennedy, fusese asasinat si Jackie a decis ca familia Kennedy a devenit o “tinta” si, ca urmare, ea si copiii ei trebuiau sa paraseasca America. Astfel, mariajul ei cu Onassis capata sens: el avea puterea sa-i ofere protectia de care avea nevoie; ea avea pozitia sociala pe care el o urmarea. Casatoria lor a fost una mai degraba insipida; Ari si Jackie si-au petrecut foarte putin timp impreuna in cei sapte ani de casnicie. La 15 martie 1975, atunci cand Aristotel Onassis a murit, Jackie a devenit o vaduva foarte bogata, mostenind o parte a averii armatorului grec. Ari a fost inmormantat alaturi de fiul sau. Christina a murit in 1988, la numai 37 de ani, in conditii misterioase (se pare, in urma unei supradoze), la un an dupa ce divortase de Thierry Roussel, tatal Athinei, singura supravietuitoare a familiei Onassis. “Evanghelia” dupa Onassis “Evanghelia” a fost o nava comerciala greaca apartinand vestitului om de afaceri Aristotel Onassis. Din cauza conditiilor atmosferice nefavorabile si a vizibilitatii reduse, noaptea tarziu, pe timp de furtuna, vasul s-a apropiat foarte mult de mal, capitanul avand convingerea ca se afla in apropierea portului Constanta. Carena vasului a ramas blocata intre doua stanci in forma de V. din cauza costurilor mult prea mari presupuse de recuperare, nava a fost abandonata. Ea a intrat ulterior in patrimoniul statului roman si a devenit, de la sfarsitul anilor ‘60, un simbol al statiunii Costinesti. Sfaturile miliardarului l Nu dormi prea mult si nu spune nimanui necazurile tale. l Daca dormi cu trei ore mai putin in fiecare noapte, timp de un an, vei avea o luna in plus si jumatate de succes asigurate. l Secretul afacerilor este sa stii ceva ce nimeni altcineva nu stie. l Nu am prieteni si nici dusmani - doar competitori. Mostenirea lui Ari Onassis a lasat in urma sa o avere considerabila. Desi o parte a fabuloasei flote a lui Onassis a fost deja vanduta, averea ramasa cuprinde cateva vapoare, depozite in 217 banci din lume, diverse companii din Argentina si Uruguay, o linie aeriana din America Latina, o importanta afacere cu mancare pentru bebelusi din Brazilia, o companie de produse electronice din Japonia, o companie iraniana de produse chimice, doua insule si doua vile in Grecia, cladirea Olympic Tower din New York, un apartament de lux la Paris, Hotelul Métropol Palace din Monte Carlo si o imensa colectie de opere de arta si bijuterii. Urmasa miliardarului Nascuta in 1985, Athina este ultimul vlastar al familiei Onassis, unicul copil al Christinei, fiica lui Aristotel Onassis. Athina a avut o copilarie privilegiata: guvernante, gradina zoologica proprie, papusi cu garderoba asigurata de case de moda vestite, precum Channel sau Dior. Vorbeste fluent franceza, engleza si suedeza si isi dedica mult timp pasiunii sale, echitatia. Are o garda de corp formata din 12 persoane. La implinirea varstei de 18 ani a mostenit o avere de cateva miliarde de dolari, devenind mai bogata decat regina Angliei. La 21 de ani, Athina va deveni “capul” Fundatiei Onassis. Pana atunci, ea va avea o avere dubla fata de cea a suveranei britanice. Desi nu vorbeste prea bine limba bunicului ei, pentru greci este o eroina, un simbol al epocii in care Aristotel Onassis era regele oceanelor. Ioan BOTIS