• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 22 Noiembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Octombrie , 2014

13 OCTOMBRIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE”

Potrivit Rezoluţiei 64/200, din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, 13 octombrie a fost declarată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Scopul acestei hotărâri a fost promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale - inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

 

Dezastrele reprezintă evenimente datorate declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, ating sau depăşesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Sunt considerate riscuri naturale acţiunile dezastruoase care apar în urma unor fenomene definite (cutremurele de pământ, alunecările de teren, inundaţiile, secetele prelungite, furtunile, înzăpezirile, epidemiile, epizotiile, incendiile de păduri sau de cultură). Datorită schimbărilor climatice majore, numărul dezastrelor naturale este în creştere, iar reducerea acestora sau a efectelor pe care le generează trebuie să constituie preocuparea noastră, a tuturor.

Potrivit unui clasament al ONU, publicat la Geneva, România se află, pe o listă cu 200 de ţări şi teritorii - care se situează la polii riscului de producere a unor dezastre naturale, de la cel mai ridicat, până la aproape nul - printre statele care prezintă un risc foarte ridicat de producere a unor dezastre naturale.

Pentru a preveni sau cel puţin reduce semnificativ pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să-şi însuşească şi să respecte regulile de comportare şi măsurile de limitare şi prevenire a efectelor dezastrelor naturale şi să participe la activităţile de informare şi pregătire desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, în colaborare cu celelalte structuri componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Reamintim cetăţenilor că trebuie să respecte, în orice situaţie, sfaturile şi dispoziţiile autorităţilor, deoarece viaţa membrilor comunităţii are prioritate. Prevenirea şi respectarea prevederilor legale salvează vieţi şi bunuri!

 

Expunem, în continuare câteva dintre cele mai importante măsuri, care trebuie respectate în cazul producerii unor dezastre:

Faza pre-dezastru - înainte de producerea dezastrului:

- învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile, al autorităţilor şi altor organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii;

- păstraţi-vă calmul;

- deschideţi aparatele radio şi televizoarele şi urmaţi informaţiile generale emise pe aceste căi, buletinele meteorologice şi sfaturile transmise de autorităţile în drept;

- dacă sunteţi sfătuiţi să părăsiţi locuinţa / localitatea/zona, faceţi prompt acest lucru;

- în situaţie de dezastru, folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente importante, cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente majore, înzăpeziri etc. şi pentru a solicita ajutor medical;

- păstraţi la îndemână, în casă sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute să supravieţuiţi câteva zile; dacă sunteţi acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste perioada de pericol;

- dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi cu dumneavoastră rezerve de alimente pentru a le folosi pe drum sau după ce ajungeţi în noua localitate.

 

Cele mai importante articole pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt: apa (de preferat în sticle de plastic sau canistre), hrana (în pachete conservate sau sigilate care nu necesită păstrare la rece, fierbere sau coacere), medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastră, trusa de prim ajutor, cuverturi, saci de dormit, lumânări, lanterne, radioreceptor portabil (eventual baterii de rezervă), documentele personale (de identitate).

 

Faza post-dezastru - după producerea dezastrului:

 

- respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările serviciilor de urgenţă profesioniste, ale autorităţilor şi ale altor organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii;

- pătrundeţi cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite;

- nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigări aprinse în clădirile avariate sau care au fost inundate;

- nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte;

- dacă simţiţi miros de gaze, deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de gaze, părăsiţi casa imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) societăţile furnizoare;

- dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi întrerupeţi sursa principală de alimentare cu energie electrică, ştergeţi-le de umezeală, uscaţi-le şi, în final, conectaţi-le la priză (atenţie! nu faceţi acest lucru dacă sunteţi ud sau staţi în apă);

- verificaţi rezervele de apă şi hrană, înainte de a le folosi;

- urmaţi instrucţiunile organelor de protecţie civilă în legătură cu folosirea apei şi a alimentelor;

- dacă este necesar, solicitaţi de la autorităţile competente, alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost;

- îndepărtaţi-vă sau staţi departe de zonele calamitate. Nu împiedicaţi acţiunile de intervenţie; sprijiniţi-le când vi se cere acest lucru;

- sprijiniţi echipele de voluntari ai Crucii Roşii Române în acţiunile de ajutorare a persoanelor afectate de dezastre;

- după trecerea pericolului, daţi de ştire rudelor, ca acestea să ştie că sunteţi în siguranţă. Altfel, autorităţile locale pot pierde timp căutându-vă;

- nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre efectele dezastrului.

 

Semnalul de alarmare în caz de dezastru este:

Cinci impulsuri a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.

 

Când cereţi ajutor specializat:

Telefonaţi la numărul stabilit pentru cazurile de urgenţă: 112

 
 

În cazul unor dezastre provocate de inundaţii, persoanele aflate în zona calamitată sunt supuse riscului unor îmbolnăviri cu cale de transmitere digestivă, şi nu numai, care pot afecta mai multe persoane, până la întreaga comunitate, răspândindu-se cu repeziciune. De aceea, se recomandă luarea câtorva măsuri elementare de prevenire:

 

- să se consume alimente şi apă numai din surse sigure;

- să se apeleze la apă din surse proprii numai după ce autorităţile de specialitate consideră că nu mai reprezintă un pericol;

- să fie respectate normele de igienă individuală şi colectivă, mai ales, să nu se mănânce cu mâinile murdare;

- să se accepte vaccinarea, dacă autorităţile sanitare recomandă această măsură de protecţie împotriva unor boli. La primele semne de boală – scaune diareice multiple, febră, vărsături – se va solicita de urgenţă ajutorul medical.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.