12-13 iunie 1941 – primul val de deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei în Siberia şi Kazahstan

 Primul val de deportări care a adus români basarabeni şi bucovineni în Kazahstan a avut loc la 12-13 iunie 1941.

Din nordul Bucovinei au fost deportate 13.000 de persoane. Acestea nu prea apar în statisticile cunoscute, deoarece sunt incluse de multe ori în categoria celor deportate din vestul Ucrainei.

Potrivit datelor de arhivă, în noaptea de 12-13 iunie 1941, din Basarabia şi din nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 au fost arestate şi 24.360 au fost deportate.

Persoanele deportate au fost transportate cu vagoanele în Siberia şi Kazahstan, operațiune pentru care au fost repartizate 1.315 vagoane de vite în Basarabia şi 340 în Cernăuți. Operațiunea de ridicare a lor de acasă a durat câteva ore, de la 2 noaptea până dimineață.

Din totalul de 29.839 de persoane, doar din R.S.S. Moldovenească au fost ridicate 18.392 de persoane, din care 4.507 capi de familie arestați (4.342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13.885 persoane deportate.

Am găsit un raport din 1941 în care se menționează că din R.S.S. Moldovenească, se aflau în spațiul de deportare sovietic, în octombrie 1941, 22.648 de persoane, din care circa 9.954 în coloniile din R. S. S. Kazahă. Deportații au fost duși până în Komi, până spre Cercul Polar, în regiunile Omsk, Novosibirsk, Kransnoiarsk. În Kazahstan, deportații români au fost repartizați în regiunea Aktiubinsk (6.195 de suflete), în Kzâl-Orda, mai spre sud (circa 1.100 de persoane) şi în Kazahstanul de sud, la granița cu Uzbekistan (2.735 de persoane).

În cei șase ani petrecuți în Kazahstan am întâlnit mulți basarabeni deportați, cu povești zguduitoare. Mulți au ajuns aici în trei săptămâni, alții în 12 zile, în vagoane ticsite de conaționali de-ai noștri, stigmatizați că ar fi „dușmani ai poporului”, „chiaburi”. Este vorba, în special, de intelectualitatea românească, de toată funcționărimea din vremea administrației românești din Basarabia de până în 1940 – tot ce a însemnat primar, preot, învățător, intelectual în general.

Din Vasile Soare, Românii din Kazahstan – de la primele strămutări până astăzi. Valurile de deportări staliniste din Basarabia şi Bucovina în Școala Memoriei 2010, editor Traian Călin Uba, Fundația Academia Civică, 2011

Caseta

6-7 iulie 1949 – deportările din Basarabia în Siberia și Kazahstan

La 6-7 iulie 1949 a avut loc al doilea val de deportări din Basarabia.

Ştiţi probabil că operaţiunea s-a numit „Iug” (Sud) şi s-a desfăşurat pe baza unei hotărâri a Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 6 aprilie 1949, care prevedea deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti a „chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele Miliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiștilor rurali, membrilor sectelor religioase, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus.”

În Kazahstan, în Asia Centrală şi în Siberia au fost deportate 11.280 de familii, însumând 40.850 de suflete. Spre deosebire de alte deportări, aceasta s-a efectuat pe baza unei hotărâri însoţite de un act adiţional care prevedea că deportarea se face „pentru totdeauna”. A fost o mare tragedie, care a zdrobit sufleteşte zeci de mii de oameni. Operaţiunea de ridicare a acestor persoane de la casele lor a început la 6 iulie 1949, la ora 2 noaptea şi s-a încheiat a doua zi la ora 20.

Conform datelor oficiale, au fost ridicate 35.796 de persoane, organizate în 30 de eşaloane transportate cu 1.573 de vagoane de vite în Siberia – în ținutul Altai, în regiunile Kurgan, Tiumen, Tomsk şi în R.S.S.Kazahă. Trebuie, însă, cunoscut faptul că, la ieșirea din Basarabia, vagoanele acestea erau oprite, iar pe o linie paralelă erau trase alte vagoane. Familiile erau despărțite, bărbații fiind duși în vagoanele trase pe linia paralelă, iar femeile, copiii şi bătrânii erau urcați în alte vagoane, având o altă destinație decât cea a vagoanelor în care se aflau bărbații. Foarte puțini şi-au regăsit familiile, foarte puține familii s-au reunit după ani de detenție, de deportare. Majoritatea şi-au luat rămas-bun pentru totdeauna. Bărbații erau duși în Siberia la munci grele: în mine, în cariere de piatră, la defrișări de păduri, la construcții de drumuri şi poduri etc. Acolo munceau şi prizonieri de război. Femeile, copiii şi bătrânii au ajuns, în cea mai mare parte, în Kazahstan şi în sudul Siberiei (Kurgan, Tomsk), în zonele cât de cât fertile, la munca câmpului.

În Kazahstan am mers în toate regiunile în care am aflat că există aceste familii de deportați: Aktiubinsk, Kazahstanul de sud, Jambul. O să vă arăt o hartă a lagărelor din Kazahstan, a locurilor în care au fost aduși primii strămutați, apoi cei deportați; în unele dintre acestea au ajuns şi prizonieri de război. Practic, aici s-au suprapus tot felul de populații, aduse din diverse motive. Este foarte greu să faci lumină în acest sistem al Gulagului sovietic. Există astfel de încercări din partea multor istorici ruși care, de fiecare dată, vin cu noi şi noi mărturii. Unii cercetători au încercat să pătrundă în arhivele rusești. Să știți că nici în ziua de astăzi nu ţi se pun întotdeauna la dispoziție documentele pe care le soliciți.

Din Vasile Soare, Românii din Kazahstan – de la primele strămutări până astăzi. Valurile de deportări staliniste din Basarabia şi Bucovina în Școala Memoriei 2010, editor Traian Călin Uba, Fundația Academia Civică, 2011

Deportările din 6-7 iulie 1949. Au murit în deportare…

…. BARCARI Irina D., n. 1873, Olişcani (Şoldăneşti, Basarabia), ţărancă; dep. 1949; † Kurgan (CMem)

BARCARI Maria P., n. 1889, Olişcani (Şoldăneşti, Basarabia); dep. 1949; † Kurgan (CMem)

BODIU Parascovia E., n. 1929, Zubreşti (Străşeni, Basarabia); dep. 1949; † 1951 (CMem)

BODIU Vera I., n. 1892, Zubreşti (Străşeni, Basarabia); dep. 1949; † 1951 (CMem)

BURUNCIUC Stepanida V., n. 1903, Scăieni (Donduşeni, Basarabia); dep. 1949; † Tiumen (CMem)

CERBA Feodora V., n. 1932, Botnăreşti (Basarabia); dep. 1949; † f.d., f.l. (CMem)

CHIOSEA Nadejda S., n. 1914, Ceadâr-Lunga (Basarabia); dep. 1949; † 1952, Kurgan (CMem)

COLOMON Sofia, n. 1920, Ceadâr-Lunga (Basarabia); dep. 1949; † Altai (CMem; CI)

COROLIUC Elena, din Cunicea (Florești, Basarabia); dep. 1949; † Siberia (CMem)

COZLOV Maria D., n. 1910, Ungheni (Basarabia); dep. 1949; † 1955, Tiumen (CMem; CI)

CULEV-STOEV Natalia I., n. 1883, Ceadâr-Lunga (Basarabia); dep. 1949; † Kurgan (CMem)

FRUNZĂ Ana T., n. 1936, Ulmu (Ialoveni, Basarabia); dep. 1949; † Tiumen (CMem)

FRUNZĂ Eudochia, n. 1901, Ulmu (Ialoveni, Basarabia); dep. 1949; † Tiumen (CMem)

GANEA Victoria, F., n. 1880, Cornova (Ungheni, Basarabia); dep. 1949; † Kurgan (CMem)

GÂRBU Domnica F., n. 1889, Coşcodeni (Sângerei, Basarabia); dep. 1949; † Irkuţk (CI)

GÂRNEŢ Elena, n. 1880, Slobozia Mare (Vulcăneşti, Basarabia); dep. 1949; † Siberia (CI)

GRIGOREŢ Daria, n. 1940, Teţcani (Briceni, Basarabia); dep. 1949; † 1955, Kurgan (CI)

GRIGOREŢ Parascovia, din Teţcani (Briceni, Basarabia); dep. 1949; † 1950, Kurgan (CI)

GRIGOREŢ Tamara, n. 1938, Teţcani (Briceni, Basarabia); dep. 1949; † 1950, Kurgan (CI)

GULEA Ecaterina, din Baraboi (Râşcani, Basarabia); dep. 1949; † 1954 (AIOCIMS 2608, 2609)

MAFTEUȚA Agafia A., n. 1868, Dubăsarii Vechi (Criuleni, Basarabia); dep. 1949; † Irkuțk (CI)

MARINOV Parascovia A., n. 1898, Ceadâr-Lunga (Basarabia); dep. 1949 † Kazahstan (CMem; CI)

MONASTÂRLÎ Anastasia A., n. 1864, Ceadâr-Lunga (Basarabia); dep. 1949; † 1949, Kurgan (CMem; CI)

MORARU Ecaterina S., n. 1913, Costuleni (Ungheni, Basarabia), ţărancă; dep. 1949; † Irkuţk (CMem)

PANTELEI Anastasia, n. 1880, Orac (Leova, Basarabia); dep. 1949; † Siberia (CI)

POSTICĂ Ana M., n. 1913, Molovata (Basarabia); dep. 1949; † Altai (CMem)

PUIU Lizaveta, din Scoreni (Basarabia); dep. 1949; † Siberia (Mem18)

ROMAN Axenia F., n. 1884, Răspopeni (Şoldăneşti, Basarabia), ţărancă; dep. 1949; † Kurgan (CMem; CI)

SMEREA Anastasia S., n. 1913, Albineţul Nou (Făleşti, Basarabia); dep. 1949; † Kurgan (CMem; CI)

SMEREA Lidia A., n. 1935, Albineţul Nou (Făleşti, Basarabia); dep. 1949; † Kurgan (CMem; CI) …..

Din Cartea Morţilor, Romulus Rusan, coordonator şi studiu introductiv, în colaborare cu Angela Bilcea, Ioana Boca, Andreea Cârstea, Virginia Ion, editor Virginia Ion, Fundația Academia Civică, 2013

 Citat

Familiile erau despărțite, bărbații fiind duși în vagoanele trase pe linia paralelă, iar femeile, copiii şi bătrânii erau urcaţi în alte vagoane, având o altă destinație decât cea a vagoanelor în care se aflau bărbații. Foarte puțini şi-au regăsit familiile, foarte puține familii s-au reunit după ani de detenție, de deportare. Majoritatea şi-au luat rămas-bun pentru totdeauna. Bărbații erau duși în Siberia la munci grele: în mine, în cariere de piatră, la defrișări de păduri, la construcții de drumuri şi poduri etc. Acolo munceau şi prizonieri de război. Femeile, copiii şi bătrânii au ajuns, în cea mai mare parte, în Kazahstan şi în sudul Siberiei (Kurgan, Tomsk), în zonele cât de cât fertile, la munca câmpului.

Din Vasile Soare, Românii din Kazahstan – de la primele strămutări până astăzi. Valurile de deportări staliniste din Basarabia şi Bucovina în Şcoala Memoriei 2010, editor Traian Călin Uba, Fundaţia Academia Civică, 2011

Sursa: https://www.memorialsighet.ro