Ziua universală a iei

6 continente, 48 de ţări, 109 localităţi, 143 de evenimente. Aşa arăta statistica la data de 22 iunie 2013, ora 22, cu două zile înainte de Sânziene şi de ceea ce avea să fie „Ziua universală a Iei” pe care Baia Mare avea să o cinstească în mod deosebit.

Ideea a venit din partea „La Blouse Roumaine”, o comunitate de pe Facebook, care promovează IA, ridicând-o la rangul de „icoană a feminităţii româneşti”. S-a dorit iniţial să se rămână acolo, în lumea virtuală şi toţi cei care iubesc tradiţia şi frumosul să îmbrace o ie şi să posteze fotografii.

În scurt timp, însă, iniţiativa a câştigat o forţă nebănuită. Pe pagina comunităţii respective au apărut fotografii din toată lumea cu români şi românce îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, cu ii cusute de mame şi bunici sau străbunici pe pânza ţesută în război. Astfel, în câteva zile s-a întins o horă imaginară care a unit tot pământul, o horă în care s-au prins oameni din toate colţurile lumii, îmbrăcaţi în ie.

Ia a fost liantul care a făcut posibilă o astfel de întâlnire a sufletelor întru frumos, întru tradiţie şi autentic românesc. Nu e de mirare. În fond, ia e mai mult decât o piesă vestimentară, iar broderiile sunt mai mult decât elemente decorative menite să placă ochiului. Ia e o carte de simboluri, mici hieroglife îmbinate cu acul, povestind despre dor, iubire şi tradiţii. Iile sunt pagini din sufletul femeilor ce au cusut cu drag pentru omul iubit, pentru prunci, pentru miresele ce altădată găseau că era mai frumos să păşească la cununie în portul tradiţional, la care trudeau câteva generaţii de femei, cu tot dragul.

Baia Mare a fost singurul oraş din ţară care a întâmpinat „Ziua Universală a Iei” cu o paradă. Evenimentul a fost „plămădit” de către Ileana Danci-Horoba, născută în Ieud, judeţul Maramureş. Ileana este o făuritoare şi o căutătoare de frumos, de autentic şi tradiţional, şi asta se reflectă în toată munca ei, precum şi în proiectele cărora le dă viaţă. Dorinţa ei de a organiza o astfel de paradă a iei a fost susţinută de către Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare prin amabilitatea doamnei muzeograf etnolog Ecaterina Janeta Ciocan. Astfel, pe data de 24 iunie 2013, în ziua de Sânziene, la ora 10 dimineaţa, toţi cei care au dorit să se gătească în portul strămoşesc s-au întâlnit în centrul oraşului. Bărbaţi, femei, tineri, vârstnici şi copii    s-au îmbrăcat cu IA tradiţională, lăsată de strămoşi, ţesută la război, cusută de mână şi au pornit parada iei. S-a plecat cu alai, cu cântece populare maramureşene, de pe platoul Bucureşti înspre Centrul Vechi al oraşului. Iile multicolore, cântecele şi voia bună au însoţit participanţii până la Muzeul Satului, unde au fost organizate două expoziţii: una de ii şi costume tradiţionale din cele patru zone etnografice ale Maramureşului (Maramureşul Istoric, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului şi Ţara Oaşului) şi o expoziţie de fotografie intitulată „Ia de ieri, de azi, dintotdeauna...” care a adus laolaltă personalităţi româneşti ce au purtat ia cu mândrie şi drag (Regina Maria, Smaranda Brăescu, Maria Tănase, Constantin Brâncuşi etc.) precum şi români contemporani nouă din America, Anglia, Portugalia, Danemarca, Germania, Franţa... care, neputând să fie prezenţi la eveniment, au trimis câte o poză îmbrăcaţi în ia românească.Comunitatea online a forfotit.

La fiecare minut, poze din toată lumea apăreau pe hartă, ca o dovadă că există în noi, românii, puterea şi voinţa de a ne uni pentru a promova valori autentice. Rezultatul a fost pe măsura iniţiativei, fără precedent. Ia a „fluturat” ca un drapel al ţării noastre pe aproape toate continentele, unind românii din toate punctele cardinale. Evident, s-au găsit şi mediocri care au decis, cum le e firea, să stea deoparte şi să ne arate cu degetul, clamând că e o ipocrizie să scoatem ia după ce 30 de ani a zăcut în lada de zestre. Nu e. Dimpotrivă.

Evenimentul a fost plănuit de luni de zile şi tot mai mulţi oameni s-au adunat în jurul ideii, de bună voie, pentru a promova acest simbol al feminităţii româneşti. Iar Facebook-ul nu a fost nicidecum un podium unde am fluturat Ia pentru a ne „băga în seamă”, a fost unealta care ne-a permis să interacţionăm şi să împărtăşim o astfel de experienţă pentru a face Ia vizibilă, a o readuce în atenţie ca pe un tezaur inestimabil. Parteneri ai evenimentului din Baia Mare au fost: Primăria Baia Mare, Prefectura Baia Mare, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania”, condus de către doamna Iuliana Dăncuş, ART-M, Institutul Cultural Român, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Centrul Cultural Sighet.

Gabriel Motica a fost „ochiul” artistic care a surprins în imagini întregul eveniment. Imaginea campaniei de susţinere a portului românesc, şi a iei în special, a fost Măriuca Verdeş, talentată interpretă de muzică populară, născută în Deseşti, judeţul Maramureş şi absolventă a Conservatorului din Bucureşti.

„Ia românească este cea mai spectaculoasă piesă de port şi a conservat în ea codul genetic al poporului nostru, într-o armonie de culori şi simboluri adunate de milenii. Misiunea noastră este să descifrăm acest cod”.

Ion Băltean, preşedintele Uniunii Meşterilor Populari Republica Moldova

 

 

„Ia, pasăre măiastră a neamului românesc, o carte sacră ce adăposteşte între paginile sale toate dorurile noastre”.

Ileana Danci-Horoba

Text:Adriana SZABO, Lia GHEORGHE

Foto: Gabriel MOTICA