Zestrea minerală a României și Zestrea lui Victor Gorduza

Zilele trecute, a avut loc vernisajul expoziției „Zestrea minerală a României” la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. Un eveniment dedicat celui care a fost fondatorul Muzeului, Victor Gorduza. La ora fixată, au venit invitații, colegi de la celelalte muzee băimărene, dar și specialiști geologi, specialiști în minerit și vizitatori ai muzeului. Din partea Consiliului Județean Maramureș, în subordinea căruia este Muzeul, a fost prezent vicepreședintele Radu Trufan și mai mulți consilieri județeni.

Expoziția s-a organizat în sala de sus a muzeului, lateral, într-un spațiu deschis. Vitrinele cu exponatele minerale sunt luminate pentru a putea fi văzute piesele în toată splendoarea lor. Directorul Muzeului, Ioan Denuț, în rol de gazdă, a prezentat expoziția și momentul omagial. Despre Victor Gorduza a vorbit muzeograf Ana Cociota.

Managerul Muzeului a avut un cuvânt scurt.
„Dedicăm acest eveniment memoriei celui care a fost fondatorul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, când se împlinesc 80 de ani de la nașterea domniei sale. Este un eveniment omagial, pe care am dorit să-l organizăm chiar în ziua de 27 aprilie și ne bucurăm că am reușit. Facem acest lucru pentru a ne arăta profunda recunoștință față de Victor Gorduza, prezentând ce are mai frumos România din punct de vedere mineralogic. Este o expoziție pe care Muzeul nostru a inițiat-o în 2019 și a fost organizată în mai multe locații din țară, iar astăzi, să spunem așa, a revenit acasă. Expoziția a fost realizată în cadrul unui proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. De menționat că, alături de noi, în realizarea proiectului au venit mai multe instituții importante: Secția de științe geonome de la Academia Română, cele trei facultăți din țară unde se studiază geologia: București, Cluj-Napoca și Iași, mai multe muzee importante din țară. De la aceste insti­tuții, în 2019, am colectat și am adus în Baia Mare piesele acestei expoziții. Ele au fost expuse în sala de jos, timp de o lună. După expunerea din Baia Mare, a început itinerarul în țară. Au fost organizate expoziții în multe muzee din Cluj-Napoca, Galați, Iași. Acum a venit acasă, dar preconizăm că itinerarul va continua. La nivel mondial, există minerale în toate părțile globului, iar IMA face în fiecare an o actualizare a celor descoperite. În România, au fost găsite circa 1000 de minerale, iar 38 au fost descoperite pentru prima dată în zăcăminte din România. Este foarte important de spus că această expoziție cuprinde 122 de piese și este o premieră expozițională la nivel național. Nu a mai fost organizată o expoziție în România care să prezinte piese din tot patrimoniul mineralogic al țării. Și sunt expuse unele din premierele mineralogice românești: minerale descoperite și descrise pentru prima oară în lume la noi în țară, asocieri mineralogice de excepție, atât ca estetism cât și ca raritate, colectate din spațiul național”, a spus Denuț.

Vicepreședintele CJ Maramureș a subliniat sprijinul instituției pentru dezvoltarea Muzeului atât în trecut, cât și în perioada următoare. Dincolo de aceste amabilități, trebuie spus că Muzeul băimărean are nevoie de corpul de clădire în care, în acest moment, își desfă­șoară activitatea Ansamblul Națio­nal Transilvania. În acea parte de clădire ar trebui să existe laborator pentru studiul mineralelor, laborator de cercetare și realizare de proiecte, spații pentru specialiști, sală de conferințe și pentru organizarea de evenimente. Una peste alta, acest Muzeu, unic în România și dincolo de hotare, trebuie să fie ajutat cu ceea ce are, dar nu are, de fapt.  
„Muzeul de Mineralogie Baia Mare a fost înființat la inițiativa regretatului Victor Gorduza, care azi ar fi împlinit 80 de ani. În semn de respect și apreciere, conducerea instituției aflate în subordinea Consiliului Județean Maramureș a organizat expoziția «Zestrea Minerală a României». Alături de consilierii județeni Valeria Brezoczki și Marinel Kovacs, i-am felicitat pe cei care, de-a lungul anilor, și-au adus aportul pentru ca instituția să fie renumită la nivel mondial. Totodată, i-am asigurat de suportul și sprijinul nostru și am admirat cele mai frumoase minerale care provin din județul Mara­mureș. O parte a lumii subterane este pusă în lumina reflectoarelor, fiind admirată de toți cei care fie au muncit în acest domeniu, fie au auzit poveștile ortacilor care intrau zi de zi în mină fără să se gândească la riscuri. Victor Gorduza, prin efortul său, rămâne mereu viu în inimile noastre”, a spus Radu Trufan.

A mai vorbit consilierul județean Marinel Kovacs. În prezentarea făcută de managerul Muzeului, am aflat lucruri mai mult decât interesante. Încercăm să facem o sinteză a spuselor specialiștilor băimăreni.

În țara noastră, au fost descoperite și descrise, pentru prima oară pe plan mondial, 38 de minerale recunoscute ca atare de IMA (International Mineralogical Association), forul competent în administrarea bazei mineralogice internaționale.
Printre acestea, se găsește telur la mina Fața Băii. În Maramureș au fost descoperite: Andorit în Baia Sprie, Fizelyt la Herja, Fuloppit – Dealul Crucii, Semseyt – Baia Sprie, Rodocrozit – Cavnic, Dietrichit - Baia Sprie, Felsobanyait – Baia Sprie, Klebelsbergit – Baia Sprie, Szmikit – Baia Sprie, Whewellit – Cavnic.
În acest context, nu este o surpriză că, pe plan mondial, sunt cunoscute exemplare mineralogice cu caracter de unicitate ce provin din spațiul românesc. Una dintre cele mai productive, din acest punct de vedere, este zona corespunzătoare lanțului vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș. Constatăm că zece dintre mineralele găsite pentru prima dată, pe plan mondial, au fost în zona Maramureș. Dar există și alte minerale cunoscute sub denumirea de „flori de mină”, de o frumusețe răpitoare, exemplare pe care unicul Muzeu din Baia Mare le are în expoziția permanentă.
Prezentarea făcută de Denuț a fost urmată de vizitarea expoziției și de momentele de discuții pe marginea ei, dar și despre contextul actual, politico-economic.   

România a avut, are o mare bogăție, dar... probabil degeaba
Războiul din Ucraina a scos la suprafață una din marile probleme ale omenirii. Dependența de resursele rusești și nu numai. S-a văzut că economia multor țări depinde de minerale, de carburanți și de alte resurse ce sunt exploatate în Rusia, China, în anumite țări din Africa. Țările europene au renun­țat la exploatațiile avute, iar acum se vede mai bine ca oricând politica greșită, din acest punct de vedere. Iar România este țara care a închis mineritul neferos de tot, cu toate resursele avute de țara noastră. Iar ceea ce mai funcționează sunt firmele private venite de aiurea.
Să luăm cazul telurului, mineralul găsit la Fața Băii.
Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aerospațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, este singura țară din Europa cu potențial natural în domeniu. Învelișurile primelor bom­be atomice detonate de americani, în anul 1945, asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, au fost fabricate din telur, un metal rar, cu rezistență excepțională, descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Fața Băii de lângă Zlatna. Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada și Australia, dețin resurse naturale de telur. Comisia Europeana l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros și greu de obținut. În contextul creșterii cererii în industria energetică, aerospațială, militară și IT, România a cedat, de mai bine de cincisprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene Deva Gold și Roșia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zăcămintelor bogate în telur, aur și argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva și au obținut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcă­râmb” și „Roșia Montană - Bucium”. Să mai spunem că, la începuturile firmelor canadiene, „legea” era făcută de celebrul Frank Timiș.

Victor Gorduza

Istoria existenței Muzeului de Mineralogie se identifică cu activitatea lui Victor Gorduza. Venit în 1966 la Muzeul Județean de atunci, Gorduza a propus achiziționarea de eșantioane minerale provenite din exploatările miniere ale bazinului Baia Mare în vederea salvării unui patrimoniu natural incredibil. În 1969, a avut loc prima achiziție de 533 de eșantioane minerale de la Iosif Ilea din Baia Mare. La sfârșitul anilor ’60, bazinul minier al Băii Mari este descoperit de comercianții de minerale din Europa. De atunci, municipiul de pe Săsar a devenit o destinație aparte a celor care colecționează eșantioane minerale, dar mai ales a comercianților de flori de mină. Între 1970 și 1973, au fost achiziționate alte 2.141 de eșantioane și au avut loc primele donații. Anul 1974 a adus și prima expoziție de flori de mină în incinta Muzeului Județean. A fost un succes care a grăbit decizia Consiliului Popular al județului Maramureș de a înființa o secție de științe naturale și istoria tehnicii în cadrul Muzeului, secție care a fost inaugurată în 1976. A fost începutul. Au urmat ani în care s-au făcut achiziții importante (mii de eșantioane) și a început organizarea de expoziții (București, Ploiești, Slobozia). În 1980, în Baia Mare vine conducerea celei mai mari asociații de colecționari din Austria: V.A.M., în vederea organizării unei expoziții de profil la Viena. Pregătirile au durat doi ani. În 1982, în luna martie, are loc la Viena deschiderea primei expoziții cu profil de științe naturale de către un muzeu din România, după cel de-al Doilea Război Mondial. Succesul a deschis ușile marilor muzee din Europa și din lume mineralelor maramureșene. În anii ’80, mai multe expoziții, la Graz, Innsbruck, Klagenfurt, Bramberg, Salzburg, au consolidat poziția instituției băimărene. În 1988, se pun bazele actualului muzeu, o urmare firească a dezvoltării secției de științe naturale. După Revoluție, au continuat demersurile pentru înființarea Muzeului de Mineralogie. Decizia dorită are loc în 1992, iar numirea lui Victor Gorduza ca director al noului Muzeu înființat a avut loc după o lună, în ianuarie 1993. A fost o decizie firească, ce a dus la dezvoltarea acestui minunat Muzeu. Iar azi...ne tot minunăm.