Zeci de localități din Maramureș, fără medici de familie sau cu deficit de medici

În secolul XXI, unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor, accesul la serviciile de sănătate, rămâne un lux! Aproape 600.000 de români sunt nevoiți să parcurgă zeci de kilometri până la cel mai apropiat medic de familie. 328 de comune din țară nu au medic de familie, iar în 1.424 e deficit de medici.

În timp ce cercetătorii israelieni au realizat prima inimă umană vascularizată cu ajutorul unei imprimante 3D, pornind de la materialul biologic şi propriile celule ale pacientului, cercetătorii australieni au reușit „recablarea” nervilor persoanelor cu paralizie cu ajutorul unui costum de tip exo­schelet controlat de o telecomandă care le permite mișcarea mâinilor și brațelor, sau cercetătorii din Boston care au creat un medicament special pentru o fetiță de 8 ani, iar anul trecut cercetătorii au reușit să resusciteze parțial creiere de porci la patru ore după ce animalele fuseseră măcelărite, în România, unul dintre drepturile fundamentale ale cetă­țenilor, accesul la serviciile de sănătate, e un lux. Aproape 600.000, din 328 de comune, de români nu au acces la serviciile unui medic de familie. Iar în 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie. Statistica sumbră a fost dată publicității de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. Iar pe lista neagră a localităților se află și multe orașe și sate din Maramureș.
În cifre:
- 328 de localități (comune) nu au nici un medic de familie
- 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc
- din 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie
- doar 1.496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie
- 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare.

În Maramureș, există 7 localități fără medic de familie. De exemplu, comuna Băiuț, cu o populație de peste 2.200 de locuitori, nu are medic de familie, deși primăria e dispusă să-i pună la dispoziție locuință de serviciu. În Dragomirești, la o populație de peste 3.200 de locuitori, necesarul ar fi de doi medici de familie, dar în prezent localitatea nu are niciunul. O situație similară se înregistrează și în Săpânța. Nici maramureșenii din zona Codru nu au acces la servicii medicale, deoarece pe lista Fede­ra­ției Naționale a Patronatelor Medi­cilor de Familie se află comunele Băsești și Oarța de Jos. De asemenea, și comunele Coaș și Gârdani au nevoie de medic de familie.
În plus, există însă zeci de localități cu deficit de medici, chiar și comune situate aproape de Baia Mare, cum ar fi, de exemplu, Recea. Însă nici cele două municipii ale județului nu stau mai bine. Atât Baia Mare, cât și Sighetu Marmației au nevoie de 11, respectiv 5 medici. Pe lista locali­tăților care au excedent de medici raportat la numărul de locuitori se află Fărcașa, Ocna Șugatag, Șomcuta Mare, Valea Chioarului și Târgu Lăpuș.

Problema lipsei de personal din sistemul de sănătate a făcut și obiectul unui raport al Curții de Conturi, dat publicității recent, care, de asemenea, a menționat județul nostru pe lista neagră a județelor în care există localități fătă medic de familie. Potrivit documentului, Maramureșul are o rată de personal sanitar, cu studii medii și superioare, de 13,1 raportat la 1.000 de locuitori, și șase paturi în unități sanitare raportat tot la mia de locuitori. Curtea de Conturi a arătat că, deși „an de an în perioada analizată numărul posturilor vacante ale personalului sanitar a scăzut cu excepția categoriei medici care s-a înscris pe un trend crescător în perioada 2014 - 2016 respectiv de la 22% la 24 %, procent menținut și în anul 2017”, distribuția medicilor de familie nu s-a făcut uniform, ci mai degrabă pe principiul „celui ce are i se va mai da”: „Distribuirea teritorială a personalului medical nu s-a realizat în funcție de numărul locuitorilor din zona respectivă, pacienții din zonele defavorizate adresându-se unităților sanitare din zona urbană limitrofă”.
România nu este singura țară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie. Alte țări europene au acționat însă și continuă să acționeze pentru a remedia aceas­tă situație. O serie de recomandări ale Comisiei Europene și Organi­zației Mondiale a Sănătății, precum și rapoarte rezultate în urma asisten­ței tehnice furnizate de Banca Mondială și OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervențiile necesare imediat.
Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acțiuni concrete pentru remedierea situației.

„Distribuirea teritorială a personalului medical nu s-a realizat în funcție de numărul locuitorilor din zona respectivă, pacienții din zonele defavorizate adresându-se unităților sanitare din zona urbană limitrofă”.