WWF-România lansează în premieră un raport legat de managementul lemnului mort în zona transfrontalieră România – Ucraina

WWF România, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF și cu organizația Ecosphera din Ucraina, lansează un raport consolidat legat de managementul lemnului mort. Acesta a fost rea­lizat în mod participativ în cadrul proiectului „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina”.
 

Ca să putem vorbi despre managementul lemnului mort, trebuie mai întâi să clarificăm ce este lemnul mort. Lemnul mort, adică acei arbori morți în picioare sau buștenii căzuți, este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii datorită rolului cheie pe care îl are în menținerea pro­ductivității, regenerarea naturală, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbări climatice ale pădurilor. Totodată, prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de beneficii, așa-zise servicii ecosistemice, valoroase comunităților locale.
De ce a fost nevoie de un raport consolidat dezvoltat în România și Ucraina?
Deoarece gestio­narea lemnului mort în aceste două țări este un concept de conservare relativ nou, promovat abia începând cu anii 2000 și care nu este, cel mai adesea, bine înțeles în practică. Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii” și au depus eforturi pentru a-l scoate sistematic din păduri prin operațiuni forestiere, în conformitate cu normele și reglemen­tările silvice. Acest lucru a dus la dispariția anumitor specii va­loroase din ecosistemele fores­tiere, dezechilibrând ecosistemul și ducând la vulnerabilități legate de capacitatea de regenerare naturală a pădurilor, asigurarea nutrienților din sol, rezistența la schimbările climatice, contri­buind astfel la un impact economic negativ.
În cadrul proiectului, a fost dezvoltat un raport consolidat, prin care se prezintă rezultatele cer­cetării lemnului mort, atât din pădurile naturale, virgine, cât și din pădurile gospodărite.

Cercetarea a constat în ampla­sa­rea randomizată a 80 de supra­fe­țe de probă, în zona trans­­fron­­talieră România- Ucraina. Inventarierea acestor suprafețe de probă s-a rea­lizat după un protocol de inventariere comun, datele obținute fiind prelucrate în vederea obți­nerii de informații despre: diversitate structurală, cantitatea de lemn mort, precum și cuantificarea gradul de reziliență a pădurilor la schimbările clima­tice. În suprafețele de probă amplasate în pădurile gospodărite de la Strâmbu Băiuț, volumul mediu al arborilor morți pe picior este de 26.16 m3 , reprezentând circa 5% din totalul de biomasă. În pădurea virgină, volumul acestor arbori este de 69,30 m3, reprezentând circa 7% din totalul de biomasă, distribuția acestor volume fiind neuniformă.
În Ucraina, volumul arborilor morți pe picior este mai redus comparativ cu cele din România: 7.7 m3 (cu valori între 1.1 m3 și 19.1 m3) în pădurea gospodărită și respectiv 38.3 m3 (cu valori între 1.1 m3 și 158.6 m3) în cea naturală.
În ceea ce privește cantitatea de lemn mort la sol, distribuția acestuia este neuniformă în toate pădurile studiate, fiind identificate zone cu volume cuprinse între 2 m3  și 648 m3. Proporția ei din volumul total al biomasei este mai mare comparativ cu cea a lemnului mort pe picior. Lemnul mort la sol este cel mai bine reprezentat în pădurea virgină de la Strâmbu Bă­iuț (volumul mediu este 255 m3 ha-1, 25% din biomasă totală). În general, pădurile din România conțin o cantitate mai mare de lemn mort la sol comparativ cu cele din Ucraina. De asemenea, pădurile naturale dețin un volum superior de lemn mort.
În pădurile din Ucraina, diferențele dintre cele două tipuri de pădure (gospodărită și virgină) nu sunt foarte mari, lemnul mort la sol participând cu 5.7%, respectiv 7.4% la volumul total al biomasei.
Prelevarea și analiza probelor de creștere extrase de la arbori din toate suprafețele de probă ne-a arătat că arborii dominanți au în medie vârste de 170 de ani (România), respectiv 125 de ani (Ucraina).
De asemenea, au fost identificați și arbori cu vârste impresionante în pădurile naturale: 334 de ani în România și respectiv 294 ani în Ucraina. În pădurile gospodărite, vârsta medie măsurată nu depă­șește 110 ani în România (cu maxi­mum 202 ani) respectiv 76 ani în Ucraina (cu maximum 160 ani).

Cuantificarea rezilienței pădurilor s-a realizat în raport cu unul dintre cei mai preciși indicatori (creșterea în suprafață de bază). Rezultatele cercetării au indicat faptul că, indiferent de modul de gospodărire, majoritatea pădurilor prezintă o reziliență ridicată, iar distribuția spațială a acestora este una ran­domizată. Prin analize statistice moderne, s-a pus în evidență modul în care componentele rezilienței sunt influențate de parametrii structurali și de cantitatea de lemn. A rezultat astfel faptul că, în pădurile gospodărite, reziliența medie este influențată mai mult de gradul de complexitate al acestora, iar pădurile naturale pe lângă parametrii structurali, cantitatea de lemn mort prezintă o importanță deosebită pentru creșterea nive­lelor de reziliență. Astfel, se con­sideră oportun păstrarea unei cantități de lemn mort în păduri, deoarece prin descompunerea acesteia se alimentează solul cu nutrienți și, totodată, asigură păs­trarea umi­dității din sol și încetinirea procesului de evapotrans­pirație.

Finanțat de către Comunitatea Eu­ropeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).

Valoarea proiectului este de 324.942,5 euro (1.562.973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292.448,25 euro (1.406.676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.