Viorel Toma - Metafora picturii

Joi , 9 martie – Timișoara

Ajung  după  un drum  lung  dominat de peisaje  răscoli­toare de câmpie, stăpânite  de  măreția  cerului, învălmășeala  norilor și a apusului  de soare,  în  Timișoara. Ca  de  fiecare  dată (de aproape două decenii, de când  mi-am legat destinul de  Facultatea de Arte și Design, Timișoara, și de numeroasele colaborări instituționale în  domeniul învățământului superior de artă) mă  opresc la Galeria de Artă Helios din centru.

Numeroase  afișe cu  o  ținută  grafică de excepție  anunțau  un  eveniment  expozițional de anvergură – Expoziția personală de pictură, grafică și caligrafie a artistului  timișorean Viorel Toma, găzduită în sălile Palatului Baroc ale Muzeului  de Artă Timișoara.

Nu-l  mai  întâlnisem de aproape un an pe maestru și eram  nerăbdător să  mă  bucur în tihnă de creația sa și de  bucuria  revederii cu autorul, de care  mă  leagă o frumoasă și rodnică prietenie, sudată din anul 2002 și  consolidată în edițiile  simpozioanelor internaționale de artă de la Gârnic (Caraș-Severin) și  Ciric (Iași).
Sâmbătă, 11 martie – Timișoara
Oraș cu  vocație  europeană, Timișoara are un Muzeu de Artă, restaurat, modernizat, ce oferă vizitatorilor numeroase evenimente culturale și de artă, cu  angajamente  expo­ziționale, ce-l  situează alături de  prestigioase muzee de artă din lume. La  ora 10.00,  numeroși  vizitatori, în grupuri, parcurgeau deja etajele și sălile  muzeului, ce  ofereau  publicului  patru  expo­ziții de artă  reprezentative.
Maestrul aștepta, nu fără  emoții, grupurile  de studenți (nu numai de la arte) în  sala  de  conferințe cu  peste  150 de  locuri,  cu  jilțuri de  catifea, cu  candelabre și  capiteluri și simboluri ale stilului baroc, cu  pereții tapetați în saten, cu  pian de  concert și cu  două picturi  așezate pe  șevalete pentru „confruntarea” cu  curiozitatea, dorința  de  cunoaștere și interogațiile  tinerilor. Am  privit cu nesaț  pictura, un  univers  fascinant al  „tăcerii  obiectelor” din  mereu  surprin­zătoarele  compoziții cu  naturi  statice. Cu  uimire  m-am  oprit în  fața  caligra­fiilor pe  care le admirasem în atelierul  maestrului, în timp ce  trudea cu  penița și pensula pe  suluri de  hârtie după „testele  sacre” ale  Genezei. M-am  bucurat de  descoperirea și înțelegerea semnelor, re­țetelor de atelier, virtuților  expresive ale  liniei din  lucrările de  grafică. Expoziția  te  învăluie și te  integrează în  misterul  sonori­tăților  și  acordurilor  cromatice  grave, în care  dimensiunea temporală este  suspendată, iar  armonia  formelor este  desăvârșită de frumusețea  și mu­zicalitatea  culorilor.
După  propria-i mărturisire expoziția nu are  un caracter  retrospectiv, ci cuprinde o selecție  din  perioada „de când  am  înțeles să fac pictură - 1983” și până în 2016. Pictura  domnului Viorel Toma te  invită  la  contemplare în tăcere, conferindu-ți  bucuria  desco­peririi sensurilor, semnelor și  me­sajelor  încifrate de  acorduri armo­nice  stranii, metafizice...
Savoarea  dialogului lumină-umbră declanșează în  ochii receptorului izbânzi pe care o lectură  fugară nu ți le  poate  oferi. Lucrări ca „Amfora”, „Egreta”, „Pahare”, „Natură statică”, „Transparențe”, „Natură statică IV” etc pun în  valoare, printr-o imagine de anamorfoză, de fapt,  atelierul artistului,  dominantă ca centru de interes fiind  fereastra și, de  multe  ori,  artistul în  fața  șevaletului. Trebuie să  menționez  că în  vizitele la atelierul  maestrului i-am  remarcat, de  fiecare dată, recuzita de  obiecte, vase de  argint, porțelan, ceramică, sticlă, expresive flori, crengi  și  fructe uscate  ce  păstrează memoria timpului, catifele și  postavuri în  frumoase  culori, țesături  din pânză de casă cu  texturi  diferite în  fața  cărora artistul meditează și  își  orchestrează viitoare plăsmuiri picturale.
Compoziția  „Cina cea de Taină”, prezentată în  Expoziția Anuala Artelor din 2004 de la Baia Mare  (la care  maestrul a participat în calitate de invitat oficial),  a  rămas în memoria nume­roșilor iubitori de artă ce au trecut pragul acestei  expoziții, cum  de  altfel cea a  psihologului Michel Kluska de la Universitatea din Amiens (Franța), prezent  la  vernisaj, „ca o metaforă tulburătoare, o imagine  simbol, a  lui  Iisus și a  ucenicilor săi”, mărturisită  după  12 ani de la eveniment, când ne-am reîntâlnit.

Date biografice

Născut la 15 ianuarie 1944, Lugoj, Județul Timiș. Absolvent, în 1969, a Institutului „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, este din 2000 Doctor în Arte Vizuale și profesor la Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Are peste 18  expoziții  personale, în  țară și străinătate, precum și  30 de selecții la expoziții reprezentative ale  artei din țară și străinătate. Ca semn de recunoaștere al  meritelor pentru  creația  artistică, este  distins cu  numeroase premii și ordine  culturale în  țară și străinătate. A avut  o  contribuție  deosebită  în sprijinirea înființării, acreditării învățământului  superior de artă de la Baia Mare, ca  membru în comisiile de licență pentru  primele 4  promoții de  absolvenți, alături de  personalități  marcante ale învățământului superior de artă din Timișoara.