Victimele Holocaustului din Maramureş, comemorate la Sighetu Marmaţiei

Municipiul Sighetu Marmaţiei a găzduit la finele săptămânii trecute o serie de evenimente culturale organizate cu ocazia comemorării victimelor Holocaustului din Maramureş. Programul a cuprins un serviciu religios, expoziţii legate de cultura iudaică, un spectacol muzical şi o proiecţie de film în aer liber. În cadrul unui simpozion organizat pe tema Holocaustului şi a deportării au fost prezentate mărturii ale supravieţuitorilor şi fiii acestora, filme documentare şi un concurs de eseuri.

Deportarea evreilor maramureşeni a fost comemorată la finele săptămânii trecute, la Sighetu Marmaţiei printr-o serie de evenimente culturale, servicii religioase, expoziţii legate de cultura iudaică, un Marş al deportării, inaugurarea expoziţiei Holocaustul în Nordul Transilvaniei, deschiderea casei Drimer la Muzeul Satului Maramureşean, dar şi un concert de muzică klezmer şi unul de muzică clasică, totul sub egida „70 de ani de la deportarea evreilor maramureşeni”.

Ziua de sâmbătă a debutat cu un serviciu religios oficiat la Sinagoga sefardă, după care evreii veniţi din toate colţurile lumii au dedicat ziua unui tur al municipiului, pentru a cunoaşte locurile în care trăiau evreii sigheteni în urmă cu 70 de ani, dar şi obiectivele turistice şi instituţiile găzduite de municipiul Sighetu Marmaţiei. Începând cu ora 22.00 s-a desfăşurat un moment unic în Sighetu Marmaţiei, Marşul deportării, cu plecare din centrul oraşului şi având ca destinaţie Gara CFR Sighetu Marmaţiei, locul de unde a plecat trenul morţii. Sutele de evrei veniţi la Sighet pentru a-şi comemora rudele care nu s-au mai întors de la Auschwitz au aprins lumânări comemorative pe care le-au aşezat pe calea ferată, au cântat, s-au rugat şi au rememorat acele groaznice momente.

A fost un moment plin de încărcătură emoţională greu de descris în cuvinte, care a reuşit să stârnească lacrimi în rândul celor care s-au aflat la faţa locului.

Duminică, 18 Mai, cei aproximativ 200 de oaspeţi sosiţi din toate colţurile lumii, strănepoţi, nepoţi, copii ai evreilor maramureşeni, au dat citire numelor celor deportaţi. Evenimentul s-a desfăşurat în sala Transist a primăriei. A urmat aprinderea celor şase lumânări comemorative, salutul edilului local, Ovidiu Nemeş şi citirea mesajului ambasadorului Israelului în România, domnul Dan Ben Eliezer, de către şefa Misiunii Diplomatice a Statului Israel la Bucureşti, Shelly Hugler Livne. În încheiere a fost vernisată expoziţia de fotografie „Evrei maramureşeni: portret de familie”. În alocuţiunea sa, primarul Ovidiu Nemeş a urat bun venit tuturor şi a subliniat importanţa acestui eveniment, atât pentru comunitatea locală cât şi pentru oaspeţii din străinătate. A înmânat celor trei supravieţuitori, Lenka Muller, Joseph Kahan şi Herman Kahan, în mod simbolic, un certificat de recunoştinţă pentru curaj, putere şi demnitate. „Îmi doresc ca municipiul Sighetu Marmaţiei să devină cel mai reprezentativ oraş din Transilvania în care moştenirea culturală iudaică să fie apreciată la adevărata sa valoare”, a conchis primarul oraşului.

,,Această comemorare este un act de recunoaştere a evreilor maramureşeni şi nu numai, evrei care au fost odată vecinii, prietenii noştri. Prin evenimentele propuse pentru luna Mai 2014 încercăm să aducem mai aproape de cultura iudaică întreaga comunitate locală şi în special tânăra generaţie pentru a marca un moment din istorie şi a face un pas înainte în lupta împotriva prejudecăţilor şi a rasismului” - este mesajul Primarului Municipiului Sighetu Marmaţiei - Ovidiu Gheorghe Nemeş.

Institutul Elie Wiesel, în parteneriat cu Muzeul Holocaustului din Washington şi cu sprijinul Fundaţiei Limud şi Claims Conference din SUA, a realizat o expoziţie la subsolul Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei. Aceasta a fost inaugurată duminică 18 Mai 2014, în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul comemorării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord. „Eu, ca primar, vă asigur că pe harta Sighetului am mai pus încă un element care dă evreilor de pretutindeni, dar în special celor din Sighetu Marmaţiei, un motiv în plus de a reveni ori de câte ori au posibilitatea acasă şi acelora care trec prin Sighetu Marmaţiei să privească familiile evreilor care au trăit aici la noi şi pe care noi în continuare le considerăm familii sighetene. Aş vrea să mulţumesc celor care au făcut ca acest lucru să fie posibil, pentru modul în care s-au implicat în realizarea acestei expoziţii; celor de la Claims Conference, celor de la Limud şi Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului”, a marcat în alocuţiunea sa primarul Ovidiu Nemeş.

După prelegerile ţinute de către reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor implicate în realizarea acestei expoziţii, au urmat: un serviciu religios, un scurt moment artistic şi vizionarea expoziţiei în care sunt prezentate fotografii de epocă care amintesc de evenimentele din primăvara anului 1944.

„Expoziţia are un lucru semnificativ. Veţi găsi trei imagini în care se află Elie Wiesel, la eliberare şi la o casă de copii în Franţa în două imagini sugestive. Este o expoziţie în casa lui Elie Wiesel, despre Elie Wiesel, dar şi despre toţi evreii din Ardealul de Nord. O expoziţie pe care a coordonat-o colega mea Elisabeth Ungureanu, în care imaginile au fost oferite de către Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington. Eu vă invit să o vizionaţi, întrucât este plină de simboluri”, a transmis Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului.