Verde, galben și roșu - codurile haosului în educație

Anul școlar 2020-2021 va rămâne cu siguranță în istorie ca o mostră de haos. Deși elevii se întorc la şcoală peste doar câteva zile, regulamentele și deciziile autorităților nu pot răspunde la toate întrebările legitime ale părinților și profesorilor. Și nici nu pot asigura ceea ce elevii au nevoie. Cum va fi educată această generație? Care va fi impactul pe termen lung asupra copiilor? Și, mai ales, unde trebuie să fie linia dintre necesitatea de a-i asigura unui copil siguranța și nevoia de educație? Iar șirul întrebărilor retorice poate continua.

În urmă cu peste un secol, când omenirea era lovită de epidemia de gripă spaniolă care a ucis peste 50 de milioane de oameni, școlile nu au fost închise. Ba dimpotrivă, autoritățile considerau că elevii sunt mai în siguranță la școală decât acasă, pentru că beneficiau de condiții mai bune.
În alte țări europene, școlile s-au deschis deja. Însă, toată lumea a trebuit să „învețe” un nou concept de școală. De altfel, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia de coronavirus „a creat cea mai mare perturbare a sistemelor educaţionale din istorie, afectând aproape 1,6 miliarde de elevi din peste 190 de ţări”.

În România, incertitudinea părin­ților și profesorilor este dublată de lipsa de coerență a autorităților. Regulile multe se tot schimbă și li se adaugă altele noi. Iar respon­sabilitățile sunt aruncate pe umerii părinților și a dascălilor. După 3 luni și jumătate de școală online, cu randament scăzut, demonstrat de statistici, și alte 3 luni de vacanță, începutul de an școlar ne-a luat, din nou, pe nepregătite.
Autoritățile au împărțit școlile în trei scenarii, în funcție de numărul de îmbolnăviri din ultimele 14 zile, raportat la mia de locuitori. În primul scenariu, verde, toți elevii și preșcolarii pot participa la cursuri purtând mască de protecție și res­pectând normele. În scenariul 2, galben, are loc participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție și revenirea parțială (prin rotație de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu res­pectarea și aplicarea tuturor nor­melor de protecție. Iar în scenariul 3, roșu, școala are loc doar online, pentru toată lumea.
Abia luni, 7 septembrie, a fost pu­blicată lista, pe județe, cu scenariile în care se încadrează fiecare locali­tate. Județul nostru are doar o loca­litate în scenariul 3, roșu: Coroieni. Iar în scenariul galben sunt: Făr­cașa, Giulești, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Remetea Chioarului, Oncești, Desești, Sighetu Marma­ției, Poienile Izei, Sălsig, Strâmtura, Budești, Bicaz, Rona de Jos. Restul localităților din județ fiind în zona verde.

ISJ Maramureș a solicitat unităților școlare din județ ca până în 8 septembrie 2020, ora 12, să comunice deciziile Consiliilor de Adminis­trație în legătură cu scenariul ales.

Până la data de 8 septembrie, în funcție de aceste date, de par­ticularitățile locale, de infrastructura și resursele fiecărei unități de învățământ în parte, consiliul de administrație al unității de învă­țământ propune Inspectoratului Școlar Județean aplicarea unuia dintre scenariile de organizare și desfășurare a cursurilor în unitatea de învățământ, conform Ordinului ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății 5487/1494/ 01.09.2020.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureș (CJSU MM) va emite hotărârea privind scenariul de funcţionare pentru fiecare unitate de învăţământ pentru începutul anului şcolar 2020-2021. Criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenței cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Dar, dincolo de criterii, mai sunt încă multe necunoscute și întrebări fără răspuns. Probleme.
Grădinițe aglomerate, spații restrânse generate de reabilitarea unor unități de învățământ, personal auxiliar și nedidactic insuficient ori comunicare defectuoasă cu Direcția de Sănătate Publică și cu primăriile localităților sunt doar câteva dintre problemele alarmante pe care Biroul Operativ al Sindica­tului Liber din Învățământ Mara­mu­reș (SLI MM) le-a pus în discuție într-o ședință care a avut loc în 10 septembrie și la care a par­ticipat și prof. dr. Anca-Mino­dora Costin-Hendea, inspector școlar general în cadrul Inspectora­tului Școlar Județean Maramureș (ISJ MM).

„În ultimele zile, SLI MM a primit sute de mesaje din teritoriu din partea angajaților din învățământ care solicitau nu doar lămuriri, ci și soluții concrete cu privire la modul de desfășurare a procesului instructiv-educativ în actualul context epidemiologic în anul școlar ale cărui cursuri față în față vor începe luni, 14 septembrie. Astfel, punctual, problemele dezbătute în ședința de astăzi, 10 septembrie, au vizat: modul de funcționare a grădinițelor în condițiile neaprobării scindării grupelor; lipsa personalului auxiliar și nedidactic în unele unități și normativele de încadrare; dificultățile ce apar în transportul elevilor în conjunctura noilor măsuri; necesitatea achiziționării echipamentelor de protecție și a resurselor necesare desfășurării actului educațional în condițiile în care se optează pentru un scenariu mixt; comunicarea defectuoasă cu Direcția de Sănătate Publică și primăriile locale; lipsa spațiilor necesare actului educa­țional având în vedere că multe unități de învățământ din județ încă se află în reabilitare; disfunc­ționalități ale ghidurilor propuse de Ministerul Educației și Cercetării; analiza scenariilor comunicate de către unitățile școlare și monitori­zarea eventualelor cazuri de îm­bolnăvire. Totodată, liderii județeni SLI MM au sesizat unele disfunc­ționalități și lipsuri reamintind doamnei inspector școlar general faptul că legislația muncii și legislația specială conține prevederi legate de: asigurarea securității și sănătății muncii în unitățile de învățământ; finanțarea cheltuielilor pentru asigurarea de materialelor de protecție pentru elevi și pentru întreg personalul angajat - fonduri ce trebuie asigurate prin finanțarea complementară din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ și din sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație; timpul de muncă și timpul de odihnă”, a explicat prof. Ioana Petreuș, președintele SLI MM.
La finalul ședinței Biroului Operativ al SLI MM, doamnei inspector școlar general prof. dr. Anca-Mino­dora Costin-Hendea i-a fost în­mânată o cerere adresată Con­si­liu­lui de Administrație al ISJ MM prin care se solicită găsirea de soluții rapide, chiar dacă acest aspect presupune suplimentarea pla­nu­lui de școlarizare și a bugetului alocat prin costul standard, pentru aprobarea claselor pregătitoare solicitate, aprobarea scindării unor clase, renunțarea la tăierea unor norme din CJRAE și învățământul special, precum și aprobarea posturilor solicitate pentru personalul auxiliar și nedidactic.

„În raportul săptămânal de supra­veghere COVID-19, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că Maramureșul este pe locul 4 la nivel național în ceea ce privește decesele cauzate de această boală. În consecință, Biroul Operativ al SLI MM - în numele celor peste 5.000 de membri de sindicat - consideră că situațiile excepționale cer măsuri excepționale ce trebuie adaptate la situație de pandemie. De aceea, solicită Inspectora­tului Școlar Județean Maramureș găsirea, în regim de urgență, a unor soluții care să ducă la rezolvarea tuturor situațiilor semnalate. În caz contrar, conducerea ISJ MM riscă să fie responsabilă de îmbolnăvirea cu noul
coronavirus cauzată de aglomerațiile din școlile din județ punând, astfel,
în pericol viețile nu doar ale cadrelor didactice, ale elevilor și ale personalului auxiliar și nedidactic, ci și ale familiilor acestora”.
Prof. Ioana Petreuș, președintele SLI MM

Vom reveni.