„Uniţi pentru Marea Unire” - 1228 de tineri maramureşeni la Băseşti

În urmă cu 100 de ani, „uriașii” din Maramureș, îmbrăcați în șube, plecau spre Alba Iulia pentru a decide și a vedea cu ochii lor „mântuirea neamului”. Octogenarul Gheorghe Pop de Băsești, „marele ve­teran al cauzei naţionale române”, deși în etate şi bolnav, pleacă și el la Alba Iulia. Pe parcursul deplasării este însoţit de Alexandru Chiş (locotenent) - şeful gărzii naţionale din Odeşti - şi de Francisc Hossu Longin, ginerele lui Gheorghe Pop de Băseşti.

Călătoria s-a făcut cu trenul. În zona gării Teiuş s-a tras asupra vagonului unde călătorea George Pop de Băseşti, bătrânul fiind nevoit să stea pe burtă pe pardoseala vagonului. În ziua de 30 noiembrie 1918, seara, George Pop de Băseşti ajunge la Alba Iulia şi este cazat la hotelul „Dacia” din localitate, într-o cameră neîncălzită.
A doua zi, 1 decembrie 1918 dimineaţa, se întâlneşte cu Iuliu Maniu care-i pro­pune să prezideze Marea Adunare de la Alba Iulia ţinută în casina militară din Alba Iulia, unde au participat 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transil­vaniei. Marele bărbat al Neamului, preşedintele Gheorghe Pop de Băseşti anunţă: „Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi Părţile Ungurene a primit rezoluţia prezentată de Vasile Goldiş, în întregimea ei şi astfel, Unirea acestor provincii româneşti cu ţara mamă (...) este pentru toate veacurile pecetluită”.
„Badea Gheorghe”, cu ochii în lacrimi, a rostit cuvintele evanghelice ale Dreptului Simeon: „Acum, slobozeşte pe robul tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta”. Simţindu-şi sfârşitul aproa­pe, „bătrânul naţiei” hotărăşte să se întoarcă pe meleagurile natale în Ţara Codrului, în Băsești. La scurt timp moare, fiind înmormântat sub șuierul gloanțelor dușmane. Sub cripta de la Băsești se află un capitol important de istorie națională, dar mai ales, un model de viață. Pe aici, spunea Goga, ar trebui să trecem toți, pentru a învăța dragostea de Neam.

Acum, după 100 de ani, urmașii „uriașilor” de atunci, în același număr ca și delegații la Alba Iulia - 1228 de tineri din toate zonele județului vor merge la Băsești în 19 mai pentru a demonstra că sunt vrednici de înaintașii lor. GAZETA de Maramureș a inițiat această acțiune inedită la începutul acestui an și a reușit să coaguleze toate instituțiile importante din județ. Recent a fost semnat un protocol între GAZETA de Maramureș, Consiliul Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă Ro­mâ­nă a Maramureșului și Sătmarului, Inspectoratul Școlar Județean Mara­mureș, Ansamblul Național Folcloric „Transilvania” și comuna Băsești privind organizarea acestei acțiuni. De asemenea, au fost transmise deja invitații către toate primăriile din județ, care vor anunța până în 2 mai numărul de tineri delegați care îi va reprezenta la eveniment.

Până la ora închiderii ediției, mai mult de jumătate dintre primăriile maramu­reșene au confirmat prezența. Toate delegațiile vor fi îmbrăcate în costum popular, vor avea un tricolor și o pancartă cu numele localității. De asemenea, tinerii vor fi însoțiți de primar sau reprezentanți ai primăriei, preoți și dascăli.

Evenimentul va începe la ora 11 cu intonarea Imului de stat. Va urma un Te Deum săvârșit de un sobor de preoți în frunte cu PS Iustin, Episcopul Maramu­reșului și Sătmarului. Apoi va începe conferința pe teme de istorie propriu-zisă, susținută de Vicepre­şedintele Academiei Române, Alexan­dru Surdu. Academicianul este directorul Institu­tului de Filosofie şi Psi­hologie „Constantin Rădulescu-Mo­tru” al Academiei Române și recent a primit titlul de cetățean de onoare al județului.
Academicianul Alexandru Surdu a publicat mai multe studii despre judeţul Maramureş, sintetizate în două lucrări reprezentative – „A sufletului românesc cinstire” şi „La porţile împărăţiei”. Acesta mai este cetăţean de onoare al localităţilor Săliştea de Sus şi Giuleşti, iar în anul 2017 i-a fost acordat titlul de ambasador al Maramureşului. De-a lungul anilor, a fost o prezenţă activă la manifestări cultural-ştiinţifice organizate în localităţile Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Ieud, Săliştea de Sus, Rohia, Giuleşti şi Dragomireşti.

Va urma un mini-concert de cântece patriotice susținut de Corul Semi­narului Teologic și artiștii Ansam­blu­lui Național Folcloric „Transilvania”.

Mai mult, pe lângă lecția de istorie și patriotism pe care o vor putea primi tinerii, acțiunea are și rolul de a-i implica direct în studierea istoriei Maramureșului din ultimul secol. Ca o continuare a acestui eveniment, cei 1228 de tineri vor realiza eseuri cu povești de istorie și viață culese de la bătrânii satului din care provin, iar cele mai bune 100 de lucrări vor fi publicate în cartea „100 de ani de la Marea Unire. 100 de povești de viață și istorie din Maramureș”, care va fi distribuită gratuit la primăriile și școlile din județ.

În cadrul evenimentului din 19 mai, vor fi invitate personalitățile județului și toate instituțiile, indiferent de culori politice, opinii, divergențe. Ne dorim ca anul Centenarului să însemne, dincolo de orice, unitate și să demonstreze că, noi, maramureșenii de astăzi, suntem mândri de originile noastre, de identitatea și istoria locală.
 

„BADEA GEORGE”
 

Urmaș al unei vechi familii românești de prin părțile Sălajului, fiu al lui Petru Pop de Băsești cel Tânăr și al Susanei Pop de Turț, George Pop s-a născut la data de 1 august 1835, în comuna Băsești.
Studiile primare și le face în comuna natală. Primele clase secundare le urmează la Baia Mare, iar următoarele la Oradea. Tot în acest oraș își continuă studiile de Drept până în anul 1859, când tânărul absolvent este mobilizat în armata austriacă și dus în războiul contra Sardiniei, până în Veneția.
Eliberându-se din armată, în toamna lui 1860, George Pop de Băsești se implică activ în viața politică a comita­tului său. Este ales întâi prim-pretor, judecător la scaunul orfanal și cel de comitatens.
Tot în 1860 se căsătorește cu Maria Loșonți, cu care are două fiice: Maria și Elena. Cea dintâi moare la vârsta de un an, iar cea de-a doua în 1940. În 1872 este ales deputat de Cehu Silvaniei, reprezentând acest cerc trei mandate neîntrerupte, până în 1881, în Camera din Budapesta.
Din inițiativa sa s-a convocat și ținut la Turda, în 9 și 10 august 1880, consfătuirea politică pentru restabilirea solidarității naționale a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Între 12 și 14 mai 1881 are loc la Sibiu o nouă conferință la care participă 153 de delegați, mandatari ai cercurilor electorale române din Transilvania și Banat. Conferința condusă de George Barițiu, Vicențiu Babeș și Ioan Rațiu decide unificarea celor două grupări sub numele de Partidul Național Român. G. Pop de Băsești este mereu în centrul evenimentelor politice din Transilvania și unul dintre organizatorii de frunte ai conferințelor PNR din 1884, 1887, 1890 și 1892, un adept al redactării Memorandumului și unul dintre organizatorii prezentării lui în fața împăratului de la Viena, de această dată în calitate de vicepreședinte al PNR.

Se numără printre cei 25 de membri ai Comitetului executiv al PNR urmăriți pentru „tipărirea și răspândirea Memorandumului”. Interogat la Cehu Silvaniei, răspunde plin de demnitate: „Declar că sunt primul vicepreședinte al Comitetului
executiv al PNR și că textul Memorandumului – din cauză că președintele Rațiu este bolnav – a fost stabilit sub președinția mea”.
George Pop de Băsești este condamnat la un an de închisoare și dus în temnița de la Vacz. Într-una dintre scrisorile pe care le trimite aici, scrie: „Lucruri mari pretind jertfe mari. Asta, apoi mă împacă cu situația, mă oțelește și mă întărește în credința că noi a trebuit să aducem jertfa asta pe altarul națiunii și dacă e așa, răbdăm și îndurăm bucuros”.
În 1895, sub președinția lui George Pop de Băsești, proaspăt eliberat din închisoare, are loc un congres al conducerii națiunilor din Ungaria și Transilvania, în care se stabilește un program comun „contra agresiunii maghiare”.
În 1902, la moartea lui Rațiu, făgăduiește să nu lase steagul din mână până la victoria finală. Preia conducerea partidului în condiții foarte grele și simte nevoia adoptării unei noi tactici în lupta pentru drepturile sociale și naționale ale românilor din Transilvania.
În 1910 este ales din nou președinte al PNR în ovațiile mulțimii. În preajma primului război mondial, George Pop de Băsești se numără printre cei 10 reprezentanți ai PNR care au dus tratative cu contele Tisza în problema drepturilor naționale ale românilor din Transilvania.

În timpul războiului, rămâne acasă, urmărind cu mare interes evenimentele politice. A prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia. La scurt timp, însă, în 23 februarie 1919, moare, fiind înmormântat printre țăranii lui, în șuierul gloanțelor dușmane. Cu puțin timp înainte să moară, mărturisea: „Dacă astăzi aș mai putea începe odată viața, tot așa aș face, cum am făcut până acum”.
Despre el, Goga spunea: „Acest om a dat numai și n-a cerut nimănui nimic”. Tot Goga își încheie discursul ținut la Băsești, în 6 mai 1923, astfel: „E un capitol de istorie națională în cripta de la Băsești. Epigoni ai țării mele, duceți-vă la ea să învățați dragostea de neam...”.

 

În acest an, România marchează un secol de la înfăptuirea marelui ideal naţional al Unirii. Acest an important pentru Maramureş şi România reprezintă prilejul organizării unor noi acțiuni de educare a tinerilor, de promovare a valorilor naționale și eroilor noștri. Contribuţia importantă pe care Maramureşul şi maramureşenii şi-au adus-o la înfăptuirea marelui ideal naţional, trebuie cunoscută şi transmisă tinerei generaţii.
În acest context, comuna Băseşti, locul în care s-a născut, a trăit şi a murit Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia şi locul în care s-au luat deciziile importante în ceea ce priveşte Unirea Ardealului cu România, reprezintă un loc important pentru istoria judeţului, încărcat de semnificaţii profunde, un loc în care tinerii pot învăţa istoria şi dragostea de Neam.

George Pop de Băseşti a rămas în inimile şi sufletele românilor un simbol al Unirii, al luptei, al neatârnării, al dreptăţii, al libertăţii depline. Poporul român îi aduce un pios omagiu şi recunoştinţă personalităţii care a fost George Pop de Băseşti, care a spus la Alba Iulia cu glas răspicat că: „Am ajuns să desăvârşim o operă mare, care dezgroapă din iobăgia seculară neamul românesc”. George Pop, alături de dr. Vasile Lucaciu, cei doi eroi naţionali, au rămas vii în conştiinţa neamului prin au­tenticitatea versurilor populare:

„... Din Şiseşti pân’ la Băseşti
Numai cete voiniceşti
Lucăceşti şi Popeneşti
Fala Ţării Româneşti,
Să te-nchini, să-i pomeneşti!”.

La 1 august 1935, s-a aniversat centenarul (100 ani) de la naşterea „Marelui bărbat al Neamului”, George Pop de Băseşti, când vicepreşedintele ASTREI, dr. Gheorghe Preda spunea: „Marele luptător naţional George Pop de Băseşti a dovedit tocmai prin faptele sale dragostea şi interesul pentru poporul de care era strâns legat... Persoana George Pop de Băseşti să rămână pentru generaţiile viitoare un simbol păstrător de idealuri şi de fapte vrednice... pentru binele şi prosperarea acestei ţări”.