Unirea simbolică a Basarabiei cu România

Înainte de a fi un act politic, o conjunctură internă și inter­na­țională favorabilă sau rezultatul unui război sângeros, Unirea din 1918 a fost un act de voință. Cel mai sublim din istoria acestui Neam. Frații de limbă, neam și istorie au spus răspicat că vor să trăiască în aceeași țară. În urmă cu 100 de ani, în 27 martie 1918, Basarabia a fost prima provincie românească care s-a unit cu Patria-Mamă „de-a pururi și pentru totdeauna”.  Numai că „totdeauna” a ve­nit nedrept și repede. Acum, la 100 de ani de la Unire, în ciuda presiunilor și amenințărilor, peste 100 de consilii locale din Basarabia au avut curajul să spună răspicat, ca și atunci, că po­poarele au dreptul istoric de a-și decide propria soartă și au semnat declarații simbolice prin care cer reunirea celor două teritorii. O lecție emoționantă de patriotism care, în România, a fost primită, la propriu, cu aplauze.

„Valul de patriotism” a cuprins încet dar sigur și autoritățile române. Mai multe Consilii județene din țară au votat declarații simbolice de Unire cu Basarabia: Iaşi, Constanţa, Prahova, Buzău, Timiş, Brașov, iar altele, cum ar fi Consiliul județean Bistrița Năsăud, pregătesc să facă acest gest simbolic chiar în 27 Martie. În aceste „Declaraţii de Reunire” este evocată „legătura istorică adâncă dintre româ­nii din România şi cei din Basarabia, care din punct de vedere istoric, ling­vistic, cultural şi religios sunt unul şi acelaşi neam”, și se arată că „poporul român nu poate sărbători Centenarul Unirii fără o parte din teritoriile româ­neşti care au făcut obiectul marii sărbători de la Alba Iulia, în 1918. Să facem tot ce stă în puterea noastră pentru reîntregirea ţării în Anul Centenar 2018”. 

De asemenea, mai multe Consilii locale de municipii și comune și-au asumat astfel de declarații și, recent, au început și diferite parohii să semneze astfel de documente.
Având în vedere contribuția impor­tantă a Maramureșului la Marea Unire și faptul că noi, maramureșenii de astăzi, suntem urmașii voievozilor în­te­meietori de țară, GAZETA de Mara­mureș a făcut un apel către autoritățile județene și locale din județ, către parlamentari și factori de decizie pentru a avea, și în acest context, o atitudine care să se ridice la înălțimea demnității și onoarei strămoșilor noștri. Deja, mai multe consilii locale din județ au răspuns pozitiv apelului nostru și pregătesc astfel de declarații simbolice care să fie adoptate în ședințele de Consiliu Local. Vom reveni cu detalii în numărul viitor, prezentând locali­tățile care și-au asumat acest gest isto­ric precum și textul declarațiilor adoptate. Oricum, prin implicarea tuturor, Maramureșul va deveni și acum, ca și în urmă cu 100 de ani, un exemplu de patriotism.
Astfel de demersuri simbolice sunt pregătite și în „organul legislativ suprem”, Parlamentul României. Deja, în Parlamentul Republicii Moldova a fost depus un proiect al Declarației de Unire a Republicii Moldova cu România, care ar urma să fie adoptată în 27 martie, în cadrul ședinței solemne care marchează 100 de ani de la unire. Inițiatorii au arătat că, în cazul în care proiectul va fi respins vor aduna sem­nături de la cetățeni și vor depune o iniţiativă legislativă cetățenească în acest sens. 

În România, birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca în 27 martie Parlamentul să se reunească în ședință solemnă pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În cadrul ședinței solemne va fi dezbătută și adoptată o „Declarație solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care „se va reflecta unitatea poporului și a limbii române, rolul avut de înaintașii politici și drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum și dorința co­mună de a continua procesul de modernizare și integrare instituțională în UE”.

De asemenea, vor adresa alocuțiuni președinții celor două Camere ale Parlamentului, reprezentanții grupu­rilor parlamentare, precum și invitații de onoare, se arată în memorandumul de organizare a şedinţei.
Călin Matei, deputat PSD de Mara­mureș spune că: „Știu că se semnează declarații simbolice de Unire cu Basarabia. În primul rând sunt român și pot să spun că de la chestiuni simbolice pornesc lucrurile mari, asta e tot ce pot să spun și susțin absolut orice legat de acest subiect. Mai mult, la nivel de Parlament al României se va face marți, 27 martie, un demers de genul acesta. Marți avem ședință de Plen reunit, cu Senatul, pentru a sărbători evenimentul. Aici nu mai vorbim de chestiuni politice și nu se poate spune că Unirea este rezultatul cuiva anume, iar acest subiect depășește aspectele politice. Pentru că e vorba de o chestiune sufletească cu care orice om cu capul pe umeri trebuie să rezoneze. Cât îi privește pe primarii din Maramureș, eu nu pot nici să-i încurajez, dar nici să-i descurajez să semneze astfel de declarații simbolice în consiliile locale, pentru că este un aspect ce ține de sentimentul patriotic și fiecare face ce vrea și cum crede”.

Iustin Talpoș, vicelider PMP la nivelul Senatului României a declarat că: „Deja sunt adunate 150 de declarații de Unire în Basarabia, 150 de localități care au semnat declarația în consiliile locale. Din fericire, mai multe consilii locale și județene și din România au semnat asemenea declarații simbolice. Vicepreședintele George Moldovan va propune să se semneze o asemenea declarație de unire și din partea Con­siliului Județean Maramureș. Subiectul acesta a fost discutat și cu primari din Maramureș, iar în perioada următoare vor exista asemenea declarații semnate și în consiliile locale din județul nostru. Din fericire, nu ne-am izbit de refuzuri pe considerentul că propunerea a venit dintr-o anumită direcție politică, pentru că aici vorbim de o chestiune care depășește orgoliile politice. Anul trecut am reușit să obținem ca ziua de 27 martie să fie considerată ca Zi Națio­nală, iar acum, în 27 martie, va avea loc o ședință festivă în Parlamentul României, iar acest lucru a fost votat în unanimitate. Doar luni, după ce voi vedea ordinea de zi, voi putea confirma dacă se va semna și o declarație de Unire și din partea Parlamentului Ro­mâniei, dar este foarte posibil. Ni s-a comunicat că luni, la ședința Biroului Permanent Reunit al celor două Ca­mere, o să vedem exact o formă a unei asemenea declarații. Pe mine m-a impresionat atitudinea primarilor din Basarabia, pot să spun că este un adevărat extaz. Imaginați-vă că a votat declarație de Unire și localitatea din care provine președintele Moldovei, Dodon, asta spune tot. De temut nu se tem, dar acolo unde sunt primari ruși, ei nu semnează. Din păcate, România nu face suficient în acest sens, nu privește cu seriozitate acest lucru, începând cu Președintele României care spune clar că nu se pune problema Unirii, că nu-i cazul, nici măcar nu pune problema unei apropieri între România și Moldova, în cadrul Uniunii Europene, cum susțin PSD-iștii, de exemplu. Dar, totuși, este important că se fac pași mărunți, care în timp se vor sedimenta.
La ședința Parlamentului României vor veni și primarii din cele 150 de localități din Moldova unde s-a semnat Declarația. Până acum au fost de trei ori primarii aceștia la București. Și din informații certe, în toamnă se va adopta această Declarație de Unire și în Parlamentul din Republica Moldova. Din ceea ce am văzut, nimeni nu este împotriva Unirii, nici măcar rușii, cu condiția să nu luăm Transnistria”.
Mai mult, se pregătește și la nivel de județ o coalizare a partidelor politice în jurul acestui proiect: „Ne-am propus ca săptămâna viitoare să facem o conferință de presă cu toți liderii partidelor politice din Maramureș să dăm un mesaj unitar legat de Maramureș pe acest subiect. Vor fi invitați la con­ferință toți parlamentarii din Mara­mureș care vor să participe, în care efectiv singurul subiect să fie Unirea, și să ne arătăm deschiderea dincolo de apartenențele politice. Ar fi cel mai clar mesaj dacă s-ar putea face acest lucru”, a spus Iustin Talpoș.
Vom reveni.

Dumitru Dumuța, administratorul public al județului Maramureș explică ce înseamnă din punct de vedere juridic o astfel de declarație și spune că nu există impedimente legale pentru care consiliile locale sau județene să nu poată adopta astfel de acte: „În legătură cu natura actului, nu există o bază legală și niciun efect cu privire la adoptarea de hotărâri. Dar dacă un consiliu local dă o Declarație, adoptă o Declarație, care nu are caracterul unei Hotărâri, atunci nu cred că ar putea fi nicio problemă. Declarația respectivă nu este asumată ca Hotărâre ci asumată prin semnătură de toți membrii consiliului local respectiv. Ea nu produce efecte juridice și nici nu are caracterul unei Hotărâri. Ține mai mult de latura sufletească. Trebuie însă precizat clar dacă localitățile din România vor să se unească cu Moldova, sau acceptăm ca ei să se unească cu noi. Că sună cu totul altfel declarația în care noi salutăm și acceptăm să se unească cu noi. Aici intrăm însă în partea de redactare. Evident, este un mesaj. Sunt mai rezervat în a spune cât este de util și care va fi efectul în perspectivă al unei astfel de declarații. Cu totul altceva va fi dacă va exista nevoia de consultare publică, iar ea bineînțeles că va fi în Moldova, iar dacă în Statul Român ar exista opinii diferite cu privire la acest subiect, atunci s-ar impune și în România un referendum, dacă acceptăm Unirea”.