Un eveniment deosebit de Ziua Culturii Naționale

Să rămână Eminescu pretextul și contextul, cauza și motivația, cărarea și destinația. Să ne adunăm și să ne vorbim, să ne întâlnim și să ne emoționăm ca prima oară, să ne privim și să ne bucurăm în numele poeziei sale și a tot ceea ce e dincolo de ea! Să-l cunoaștem și, prin el, să ne cunoaștem pe noi ca oameni, ca popor. Să știm și să înțelegem că Eminescu ne așteaptă. Ne așteaptă...

E un sentiment copleșitor, ca un bogat parfum care te învăluie atunci când simți energia sălilor arhipline, când aplauzele vin spre scena unde, cu atâta smerenie, se vorbește despre artă, despre tradiție, despre literatură, despre poezia lui Eminescu. De fapt, despre cultură, despre fibra noastră națională. Despre patriotism.

Un crâmpei din ceea ce suntem s-a prezentat aseară pe scena Teatrului de Păpuși din Baia Mare, într-un spectacol realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. A fost un eveniment realizat în semn de respect pentru Ziua Culturii Naționale și pentru Mihai Eminescu, de la nașterea căruia se împlinesc azi 175 de ani.

De pe scenă, lumina te împiedica să vezi sala, dar – Doamne! – nici nu trebuia. Pentru că a fost o emoție egală de-o parte și de alta a scenei. Și acest lucru ne face pe noi, cei care trudim pentru și întru cultură să simțim că eforturile noastre merită. Chiar merită!

Cum au cântat copiii de la clasele de vioară, de instrumente de suflat și de acordeon, sub bagheta dirijorului Vasile Codrea, cum au doinit cele două fete – Rebeca Șerban și Iulia Ioana Vlad - ale căror voci vin de la rădăcina izvorului, de-acolo de unde nici apa n-a-nceput, cât de intense au fost emoțiile profesoarelor lor, Ramona Darha și Codruța Lupșe ori cât de sensibil a cântat Alexandra Țară... s-a simțit, s-a auzit și s-a putut măsura doar în intensitatea aplauzelor.

Cât de interesante și de documentate au fost discursurile conf. univ. dr. Delia Suiogan, lector dr. Natalia Lazăr și drd. Izabela Corina Csiszar – redactor-șef al revistei Memoria Ethnologica -, s-a putut vedea în liniștea sălii care a ascultat excelentele lor prezentări ale ultimelor două numere ale revistei. O revistă care tezaurizează creație, tradiție, cercetare de cel mai înalt nivel. Și care se situează în galeria selectă a celor mai bune reviste de profil din lume. Cât de captivant a fost filmul etnografic al Izabellei Corina Csiszar, „Fețele magiei”, doar trecerea pe nesimțite a timpului poate spune.

Există un principiu al vaselor comunicante în cultură, există acel fluviu subteran al creației și al preocupării constante pentru promovarea și perpetuarea ei. A fost îmbucurătoare și onorantă constatarea că nume relevante ale culturii maramureșene, care semnează în paginile revistei de cultură „Nord Literar” se regăsesc printre colaboratorii constanți ai revistei Memoria Ehnologica.

Revista de Cultură „Nord Literar” a fost partener în acest proiect, grație unei excelente colaborări consolidate în timp cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, cu echipa de acolo, coordonată de managerul Lucian Iluț. O mică expoziție formată din reviste și antologii pe care instituția noastră le-a realizat în ultimii ani a fost prezentată în holul teatrului, ca o dovadă că revista decupează, tezaurizează și promovează cele mai valoroase creații literare ale momentului. Și că, împreună cu celelalte instituții de cultură, ne străduim să oprim clipa de creație în cuvânt, în pagină, în carte. În și întru neuitare.

Ziua Culturii Române ne-a adus pe mulți dintre iubitorii de frumos la un loc în acel spațiu cald, calm, nobil: autorități, oameni de cultură, dascăli, copii, părinți, iubitori de artă și de creație. Este un semn al rolului nobil, unificator, fericitor al culturii.

 Dana Gagniuc Buzura