Un arheolog la mare altitudine

Bogdan Bobînă s-a născut la 28 septembrie 1981, la Chişinău. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în anul 2004.

Masterand al aceleiaşi universităţi cu o lucrare intitulată „Repertoriul arheologic al artei paleolitice din România şi Republica Moldova”. În prezent este doctorand al Şcolii Doctorale din Alba Iulia, teza sa de doctorat fiind „Arheologie montană. Studiu de caz: Munţii Maramureşului”.

Reporter: Cum se împacă arheologia preistorică cu cea montană?

Bogdan Bobînă: Nu există practic o linie de demarcaţie între cele două. Majoritatea descoperirilor din spaţiul alpin aparţin populaţiilor preistorice, deoarece acestea exploatau resursele naturale ale zonei, în condiţiile în care omul preistoric era culegător, vânător şi, mai apoi, păstor.

Rep.: Care sunt descoperirile preistorice din Munţii Maramureşului?

B.B.: Până acum, majoritatea descoperirilor preistorice din Munţii Maramureşului datează din paleolitic şi mezolitic şi constau din piese litice, din silex şi menilit. La acestea se adaugă câteva topoare de piatră şlefuită datând din eneolitic, trei depozite de bronzuri, de la Crasna Vişeului, Moisei şi Borşa, şi urme de locuire din aceeaşi perioadă, la Moisei şi Poienile de Sub Munte, aparţinând culturii Suciu de Sus.

Rep.: În ce constă proiectul de arheologie montană care se derulează în prezent în Maramureş?

B.B.: Este vorba despre proiectul „O arheologie a munţilor din Maramureş”, demarat în anul 2012 de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. Proiectul îşi propune analiza rolurilor pe care munţii din regiunea Maramureşului Istoric l-au avut în vieţile oamenilor de-a lungul timpului.

Trebuie să precizez că, în cadrul acestui proiect, sunt documentate toate activităţile umane, începând din preistorie până în prezent. Au fost descoperite şi repertoriate urme din preistorie, aşa cum am mai spus, din perioada post-romană, din secolele XVII-XVIII şi construcţii militare din timpul celor două războaie militare.

Rep.: La ce altitudine se desfăşoară cercetările?

B.B.: Toate descoperirile preistorice din cadrul proiectului se găsesc în jurul altitudinii de 1.500 de metri, dar noi cercetăm o zonă mai extinsă, care urcă până la 2.000 de metri altitudine. 

Rep.: Pe ce perioadă se va întinde acest proiect?

B.B.:  Speranţa mea este că acest proiect se va derula pe o perioadă de cel puţin cincisprezece ani, cu toate că mi-aş dori, dacă s-ar putea, ca toată viaţa să pot cerceta zona montană din Maramureş, eventual să putem extinde cercetările spre Munţii Rodnei, Munţii Ţibleş şi Munţii Gutâi. Acest gen de cercetare reprezintă pentru mine o combinaţie perfectă, deoarece sunt pasionat în egală măsură de arheologie şi de munte.

Rep.: Care este vizibilitatea acestui proiect?

B.B.: Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale, desfăşurate la Alba Iulia, Bucureşti, Sebeş, Chişinău şi Nyiregyhaza, anul acesta ele urmând să participăm la conferinţe în Lituania şi Austria.

În acelaşi timp, le-am valorificat prin studii apărute în publicaţii ştiinţifice. Impactul proiectului a fost unul pozitiv; numeroşi arheologi au apreciat activitatea noastră de până acum şi ne-au încurajat să continuăm cercetările de suprafaţă din spaţiul montan.

Rep.: Prin ce se particularizează acest proiect faţă de alte proiecte de cercetare montană?

B.B.: La momentul actual, acest demers este unic în ţară, din punct de vedere al complexităţii sale. Această complexitate rezultă din diversitatea perioadelor repertoriate şi varietatea artefactelor descoperite. Au mai existat proiecte asemănătoare, dar nici unul dintre acestea nu a abordat în mod atât de sistematic şi pe o perioadă care acoperă, practic, toată istoria, problematicile legate de activitatea omului în spaţiul alpin.

Rep.: Cât de importantă mai este astăzi arheologia?

B.B.: Din păcate, importanţa arheologiei în ziua de astăzi a scăzut. Chiar şi mediile universitare cu specializări umaniste nu mai sunt atractive pentru tânăra generaţie, mai interesată de studii juridice, politice şi, eventual, economice. Societatea nu înţelege rolul arheologului şi pe cel al arheologiei. Lumea este interesată doar de „spectaculos”: de cantităţile de aur pe care le găsim, de comorile lui Pintea, de dinozauri şi de uriaşe cetăţi dacice subterane. Ori nu descoperirea unui ipotetic „fabulos” este ţinta unui arheolog. 

„Mi-aş dori, dacă s-ar putea, ca toată viaţa să pot cerceta zona montană din Maramureş, eventual să putem extinde cercetările spre Munţii Rodnei, Munţii Ţibleş şi Munţii Gutâi. Acest gen de cercetare reprezintă pentru mine o combinaţie perfectă, deoarece sunt pasionat în egală măsură de arheologie şi de munte”.

Bogdan Bobînă