UE și statul de drept românesc

Situația este complicată și ne­cesită multă atenție din partea celor care conduc România. Nu ne referim doar la președinte ci și la Parlament, mai ales, la aleșii românilor, trimiși în cele două camere ale Parlamentului pentru a aduce mai bine pentru români.

Încălcarea criteriilor care definesc sta­tul de drept va avea consecinţe financiare. A spus-o preşedintele Comisiei Eu­ro­pene, Jean-Claude Juncker, în Par­lamentul European, când a prezentat propunerea de buget pentru 2021-2027. Şeful Executivului comunitar vrea un mecanism prin care să poată fi restric­ționat accesul la fondurile euro­pene pentru țările membre care nu respectă statul de drept.
Plecând de la aceste afirmații, am vorbit cu politicieni români despre situația creată.
Am vorbit cu unul dintre cei mai com­petenți analiști politici băimăreni despre anunțul venit de la Bruxelles. Acesta
ne-a explicat, dincolo de o definiție sea­că, ce înseamnă un „stat de drept”.
„Statul de drept
şi democraţia
În zilele trecute, Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a adus în actualitate ideea Statului de drept, cu ocazia prezentării principiilor care ar urma să stea la baza construcţiei bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027. În acea intervenţie susţi­nea necesitatea ca accesul la banii europeni să fie condiţionat de respec­tarea statului de drept în ţara care doreşte să tragă dintr-un capitol bugetar al U.E.
Noţiunea de stat de drept desemnează un regim politic în care puterea statului se află încadrată şi limitată de drept.
Definiţia de mai sus este comentată, în zilele noastre, legată de principiul con­sensualităţii, care este clamată cu insis­tenţă. Cu alte cuvinte, chiar şi cei care au câştigat alegerile democratice, indi­ferent de procentajul votului obţinut, sunt chemaţi ca fiecare decizie majoră să fie luată în urma discuţiilor cu toate forţele sociale şi politice, chiar şi cele aflate în minoritate, în acea perioadă.
Desigur, pentru cei care câştigă puterea politică, la un moment dat, cu o majoritate zdrobitoare, să fie obligaţi să-şi justifice deciziile nu este o situaţie ideală, înseamnă timp, înseamnă energie pentru a-ţi lămuri adversarii, dar asta este. Istoria a dovedit că dacă nu se pro­cedează astfel, bumerangul a fost deja lansat şi se întoarce asupra celui care nu ţine seama de acest principiu.
Ideile Statului de Drept sunt foarte vechi, se regăsesc încă din antichitate. Dacă discutăm în contextul actual cele trei criterii, cele mai importante, ale statului de drept, sunt: 1. supremaţia sau predominanţa absolută a legii obiş­nuite, spre deosebire de influenţa puterii arbitrare; 2. egalitatea în faţa legii sau supunerea egală a tuturor; 3. Cons­tituţia este o consecinţă a drepturilor persoanelor, astfel cum sunt definite şi aplicate de instanţe”, a spus Alecsandru C. - analist politic.

Am vorbit cu cei de la USR Mara­mureș. Președintele filialei maramu­reșene, Dan Ivan, ne-a declarat ferm:
„Condiționarea fondurilor europene de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene este o necesitate. Res­pectarea statului de drept, a inde­pendenței magistraților și a Curții de Conturi reprezintă condiții esențiale pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Am văzut ce s-a întâmplat în cazuri deja celebre din România, în care organismele europene antifraudă, precum OLAF, au investigat parcursul banilor și au constatat că aceștia au ajuns la politicieni aflați în fruntea sta­tului, cel mai elocvent exemplu fiind dosarul Teldrum în care este vehiculat numele lui Liviu Dragnea – preșe­dintele PSD. Acest lucru este inaccep­tabil, destinația fondurilor fiind cu totul alta, dezvoltarea regiunilor sau locali­tăților. Situația este oarecum compa­rabilă cu monitorizarea sistemului judiciar prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), cu diferența că pe lângă recomandări, Comisia va închide efectiv «robinetul banilor». Este important de menționat și faptul că avem, în vecini, două state membre, Ungaria și Polonia, care deja sunt vizate și atenționate în mod oficial, ale căror li­deri cochetează cu alte seturi de valori, dar în același timp sunt dependenți de fondurile UE. Într-o majoritate covâr­șitoare, românii nu își doresc o reedi­tare a «Pactului de la Varșovia», în care defuncta Uniune Sovietică, reîncarnată în Rusia lui Putin, să dicteze modul de administrare a acestei țări”, a spus li­derul USR.

La rândul său, deputatul USR, Vlad Duruș, a spus:
„Declarația președintelui Juncker pri­vind condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept nu este surprinzătoare. Ea vine să întărească poziția exprimată de oficialul european în septembrie anul trecut, când în discursul despre starea UE a spus că «sta­tul de drept nu e opțional în Uniunea Europeană». Proiectul european al viitoarei Europe trebuie să se bazeze pe libertate, egalitate în fața legii și res­pectarea statului de drept. Nu ar trebui să deranjeze pe nimeni aceste principii. Existența statului de drept este fundamentul democrației. Iritarea liderilor PSD-ALDE, după declarațiile preșe­dintelui Juncker, arată clar intențiile celor de la putere. Pentru ei, principiile statului de drept nu sunt similare cu principiile Europei. Ei au propria viziu­ne, atât de clar conturată în obstinența cu care încearcă să schimbe legile justiției. Trebuie să vedem în poziția lui Juncker, nu o părere personală, ci intenția democrațiilor consolidate din UE, mari contributoare la bugetul european comun, de a nu mai accepta derapaje asemeni celor din Polonia și Ungaria. Dacă vrem să jucăm în Champions League trebuie să res­pectăm niște reguli, care sunt valabile pentru toți. Nu putem avea pre­tenția să ni se valideze un gol cu mâna, când în regulament scrie că e henț”, a spus parlamentarul mara­mureșean.

Dinspre putere lucrurile se văd altfel. Deputatul PSD, Sorin Bota, crede că România respectă statul de drept.
„Bruxelles-ul continuă politica dusă de mai bine de zece ani și de amenințare, ca să nu spun altfel, a statelor care nu sunt pe linia pe care o doresc anumiți lideri de acolo. Dar să nu uităm că suveranitatea încă nu ne-am vândut-o pe nasturi la Bruxelles.
De ar trebui să ne îngrijorăm? De abuzurile care se fac, pe care le vede toată lumea. Inclusiv cei care activează în domeniul justiției doresc să se clarifice aceste probleme. Probabil ăsta e rodul muncii doamnei Monica Maco­vei!”, a spus Bota.

„Condiționarea fondurilor europene de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene este o necesitate. Res­pectarea statului de drept, a inde­pendenței magistraților și a Curții de Conturi reprezintă condiții esențiale pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Am văzut ce s-a întâmplat în cazuri deja celebre din România, în care organismele europene antifraudă, precum OLAF, au investigat parcursul banilor și au constatat că aceștia au ajuns la politicieni aflați în fruntea statului, cel mai elocvent exemplu fiind dosarul Teldrum în care este vehiculat numele lui Liviu Dragnea – preșe­dintele PSD”.
Liviu Dragnea