Turnătoria Blotor din Satulung, un loc magic al clopotelor unice

Satulung este o comună din Maramureș aflată la 15 kilometri de Baia Mare. O localitate de mărime medie, de care s-a vorbit mult în perioada în care Mircea Mărieș, „regele” bilelor pentru industria minieră maramureșeană, a cumpărat Castelul Teleky, situat în parcul frumos al comunei. Dar, dincolo de aceste mondenități, se amintea de Satulung în perioadele electorale și la alegeri. Cu toate acestea, în localitatea maramureșeană există o turnătorie pentru clopote. Blotor este cea mai importantă turnătorie pentru clopote din țară și una dintre cel mai bine cotate din Europa.

Recent, la o manifestare de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, a fost lansat volumul dedicat Clopotelor, realizat de Volker Vollmann. Un volum din seria Patrimoniului industrial din România.
Acolo, la Bibliotecă, s-a vorbit de Turnătoria de Clopote din Satulung în termeni elogioși. Deși știam de această Turnătorie, cuvintele frumoase transmise în spațiul public ne-a determinat să mergem la fața locului pentru a vedea „minunea” din Satulung. Am luat legătura cu administratorul firmei, ing. Elena Borota Stoica. Ne-a invitat la Turnătorie.

Drumul până acolo s-a derulat fără peripeții, ci doar cu mici blocaje în trafic, din cauza numărului mare de mașini aflate pe drum. La intrarea în localitatea maramureșeană, am virat la dreapta și, după  câteva sute de metri, am ajuns la intrarea în Turnătoria Blotor. Multă verdeață și un cățel mic și jucăuș ne-au întâmpinat la intrare. La câțiva metri, mai mulți muncitori lucrau cu spor într-o hală destul de lungă și plină de bancuri de lucru, de cuptoare și amenajamente interesante pentru cineva care intra pentru prima dată acolo.

A ieșit un domn, ne-a întrebat ce dorim, după care ne-a condus în biroul doamnei administrator. Așa am început să vorbim despre trecutul și prezentul Turnătoriei de clopote, cea mai importantă din România.
„Am început activitatea în 2003, când am terminat facultatea de inginerie mecanică, la Universitatea de Nord. Fiind la început de drum,
mi-am dorit să deschid o afacere. De fapt, întreaga mea familie, frații mei, părinții sunt oarecum industriași.
S-au privatizat pe domeniu industrial, producție industrială. Și am vrut să fac ceva și eu.
Un frate de-al meu care produce perforatoare mi-a spus să fac o turnătorie, deoarece avea nevoie de bronz. Așa am început turnătoria, cu un cuptor mic care și astăzi funcțio­nează. În prima fază, am turnat piese din bronz. Am furat meserie de ici, de colo, pentru că nu știam metalurgie. Am învățat treptat. La un moment dat, magazia fratelui meu a fost plină de piese de bronz și nu mai avea nevoie. Și am început să umblu pe la alte turnătorii pentru a observa ce se mai poate face. Am văzut clopote turnate care nu sunau bine. Și atunci mi-a venit ideea să torn clopote!”, a povestit Elena Borota Stoica.

Inginerul din Satulung ne-a explicat cum a învățat meșteșugul turnării clopotelor.
„Pentru prima dată am luat legătura cu specialiștii ruși. Am avut un prieten din Republica Moldova care ne-a făcut legătura și de unde am luat informații despre cum se toarnă clopotele. Au fost foarte deschiși, iar indicațiile primite ne-au ajutat. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le știi despre turnarea clopotelor. Voi intra în câteva date tehnice. Rețeta unui clopot este cupru și staniu 22%. Pentru a face un clopot bun, sunt importanți trei factori. În primul rând, materialul să fie cupru-staniu 22%, fără alte impurități. Dacă ar exista alte materiale, devine poros și nu este de calitate. Pe lângă puritate, este nevoie de un șablon pentru obținerea unei forme adecvate, să vibreze clopotul, practic. Al treilea factor ar fi calitatea turnării. Pentru a avea un clopot calitativ, toate trebuie îndeplinite. La un clopot nou se vede că sunt materiale de calitate, strălucesc, nu este vopsit sau altfel realizat. Turnat corect, șlefuit, arată bine. Se observă materialele de calitate.
După ruși, am luat legătura cu nemții, cu englezii și, nu în ultimul rând, cu olandezii. Puțin am colaborat și cu norvegienii. Practic, am intrat în lumea clopotelor, a tur­nă­torilor de clopote. După doi ani, în 2005, datorită experienței acumulate în cei doi ani, am fost declarați cei mai buni din țară. Cea mai bună turnătorie de clopote din țară. În 2009, a avut loc primul Congres european al clopo­tarilor ținut în România, aici, la Turnătoria din Satulung. Practic, vorbim de câteva țări, pentru că nu există astfel de turnătorii în fiecare țară. Mai multe țări din Europa, Rusia. Din Marea Britanie a participat o turnătorie declarată cea mai bună calitativ și cea mai mare. Ce înseamnă asta? Vorbim de tonajul turnat. La noi, obiectul principal de activitate, 99% din pro­duc­ție, îl reprezintă turnarea clopotelor.
Aici la noi nu sunt numai clopote. Este un ansamblu. Nu vorbim numai de clopote, vorbim de accesorii pentru aceste clopote, vorbim de automatizări pentru clopote, Acestea sunt de mai multe tipuri. Sunt automatizări la buton, până la acționarea clopotului de la telefonul mobil cu antenă GPS.
De asemenea, confecționăm și cruci, cum este crucea de pe Catedrala «Sfânta Treime» din Baia  Mare. Am încercat să facem unicate. Să le personalizăm, să creăm ceva mai deosebit. De asemenea, producem și ceasuri pe care le putem sincroniza cu sistemul de automatizare. Totodată, realizăm și structuri. Facem și montarea clopotelor, structuri. O activitate complexă.
În trecut, am realizat și candelabre mari, pentru catedrale. De șapte metri. Atunci, la noi lucrau în jur de 35 de persoane. Dar am renunțat la candelabre, pentru că sunt masive și sunt costuri ridicate. Iar acum avem între 25-30 de angajați”, a spus administratorul Turnătoriei Blotor.

Am întrebat-o pe doamna Elena Borota Stoica dacă este complicată activitatea pe care o coordonează.
„Este un meșteșug aparte. Și... da, nu este un lucru simplu. Am adunat multă, multă experiență până am ajuns aici, să realizăm aceste produse. Este un domeniu în care ai tot timpul ceva de învățat. Unii nu cred, dar așa este.
Norvegienii, când au fost la noi, au rămas uimiți că o turnătorie cu dotarea pe care o aveam, una mai modestă, reușește să realizeze clopote de înaltă calitate.
Desigur, le-am învățat în timp, am dat mult cu capul. Mai la început ieșeau clopote cu probleme, chiar dacă era o mică fisură, era un rebut, îl spărgeam și o luam de la capăt. Chiar dacă erau costuri mari, pierderi de bani. Am dorit să facem lucruri de calitate. Apoi, oamenii nu au venit la noi învățați. I-am format în timp. I-am calificat la locul de muncă. La noi este un pic delicat și cu mâna de lucru. Odată format, omul este o pierdere dacă pleacă. La noi s-a format o echipă, majoritatea sunt de mulți ani aici. De 10-15 ani. Nu ne permitem să îi pierdem. Sunt calificați și este greu să calificăm alte persoane. Vorbim de turnători-formatori, șlefuitori, strungari, lă­cătuși-mecanici, sudori.
La noi, fiecare este foarte priceput pe segmentul lui, iar un clopot care pleacă de la noi este un produs de mare calitate, deoarece toți și-au dat interesul în egală măsură. Dacă unul dintre ei nu face treaba temeinic, atunci nu iese produsul așa cum ar trebui. Nu aș spune că un anumit segment este mai important decât altul. Iar din punctul de vedere al muzicalității clopotelor, ca orice turnătorie lucrăm pe anumite șabloane. Când vorbim de șabloane, sunt incluse dimensiuni, greutăți.
Astăzi, suntem singura turnătorie din țară care toarnă note muzicale. Șabloanele sunt foarte bine proiectate, dar nu numai șabloanele, cât și execuția. Dacă, de exemplu, formatorul clopotul șablonează cu un milimetru mai gros, nu mai iese nota dorită. Bineînțeles și materialul trebuie să respecte rețeta. Fiecare șablon are nota sa. De exemplu, un clopot de 283 de kilograme dezvoltă nota DO. Cu cât clopotul este mai micuț, tonalitatea lui va fi mai înaltă. La clopote se merge de la octava 0. Sigur, oamenii își doresc clopote cât mai mari, cu un sunet cât mai grav, dar asta înseamnă și costuri mai mari”, a explicat administratorul turnătoriei.  

Legat de felul în care se comandă clopotele, ni s-a explicat că preoții sunt cei care se ocupă de aceste comenzi. În general, ei studiază muzica la școlile de teologie și au cunoștințele necesare pentru a face o comandă. Am vorbit și despre lucrări deosebite.

„Am lucrat mai multe clopote de trei tone, ceea ce reprezintă un clopot mare și nu aș putea spune că există un clopot mai mare. Oarecum mai reprezentativ ar fi clopotul de la Catedrala Mioveni. A fost o lucrare complexă cu ceasuri, cu automatizare. Am turnat un clopot, nu la fel de mare, de 1232 de kilograme la  Cotroceni. În 2008, când era Traian Băsescu președinte, s-a renovat Biserica din Cotroceni și s-a dorit ca lucrarea să fie realizată de firmă românească și cu produse românești. În Baia Mare, am turnat ici-colo clopote medii și mici.  O lucrare reprezentativă în Baia Mare nu am avut, doar crucea de pe Catedrală. Aici se dorește o lucrare mare, dar momentan nu sunt fonduri.
Au clopote, dar sunt cele făcute la turnătoria domnului Suciu”, a explicat Elena Borota Stoica.
Am întrebat care este locul turnătoriei din Satulung pe harta acestor turnătorii din Europa.
„Acum, la noi pe piață, în România sunt la modă austriecii de la Grassmayr. Au o reprezentanță în România și au vândut multe clopote și mari, și mici. Dar, între cei care se ocupă cu asta, se discută și se pot spune mai multe. Există liste cu clopotele care se fisurează, se crapă. Și se pare că această firmă are mai multe astfel de probleme. Când au fost sfințite clopotele de la Rohia, PS Iustin a spus că noi facem artă, în timp de alții fac afaceri cu clopote. Pe de altă parte, sunt mulți care fac lucrări de proastă calitate, foarte jos. La lucrările mari, preoții știu unde să vină pentru a avea calitate. Un preot nu comandă un clopot cu ochii închiși. Sunt banii enoriașilor, ai parohiei și doresc să aibă lucrări de calitate.
De aceea, eu spun că, pe piața din Europa, din punct de vedere calitativ, suntem pe locul trei. Pe primele două, repet, din punct de vedere calitativ, sunt cele din Germania, apoi din Olanda și noi.
Din punct de vedere cantitativ, este o turnătorie din Rusia. Acolo se toarnă clopote mari, multe, și ei sunt cei mai mari din întreaga lume. Iar noi, undeva pe locul patru din Europa din punctul de vedere al cantității. Chestia cu cantitatea se află la congresele care se organizau anual. Până la începutul pandemiei. Acum, în acest an, am primit invitația pentru congresul turnătorilor ce se va ține în Spania și unde fiecare turnătorie prezintă un raport cu ce a lucrat în ultimul an. Așa se află care este cea mai mare cantitate de clopote turnate de o firmă”, a explicat Elena Borota Stoica.

După discuție, am făcut un tur al turnătoriei. Hala pe care am văzut-o la venire, cea în care se află cele trei cuptoare, cel mai vechi, din 2005, și cele mai mari. Am văzut cum se fac formele, cum lucrează meseriașii firmei la modelare și cum urmează să se toarne. Am observat lingourile de bronz și de staniu. Materiale de o calitate foarte ridicată și, evident, foarte costisitoare. Am întrebat-o pe doamna Elena care este prețul unui clopot mediu. Circa 16 mii de euro costă un clopot mediu. Am asistat la o probă a unor clopote terminate și pregătite să meargă la beneficiar. Sunetul cristalin a fost incredibil în hala de lucru. Administratorul turnătoriei ne-a condus și în celelalte secții. Una în care lucrează strungarii, lucrătorii mecanici, sudorii. Toți conectați la sarcinile zilnice. I-am văzut cu zâmbetul pe buze, semn că lucrurile sunt „de o puritate ridicată”.
Am fost la atelierul în care se realizau ornamentele ce urmau să fie apoi aplicate pe clopote. De asemenea, am văzut locul unde se șle­fuiesc clopotele, o operațiune de finețe realizată cu mare artă.
Și am ajuns la ultimul de pe listă, dar poate „omul de artă”, domnul Stelian, cel care realizează tot ce se aplică pe un clopot. Are forme create după cerința beneficiarului. Nu se abate cu niciun milimetru de la modelul prezentat de beneficiar. L-am întrebat dacă îi place ce face.
„Evident. Altfel nu aș fi aici. Sunt de vreo 15 ani și voi mai lucra încă o perioadă. Este bine, liniște, frumos... Este bine!”, a spus domnul Stelian.

Am plecat din Satulung cu un sentiment plăcut și cu o mare nedumerire. O firmă cu un asemenea potențial, cu astfel de realizări, o firmă care reprezintă Maramureșul cu cinste în țară și în Europa, în lume, în zona publică, nu prea este prezentată, lăudată... Poate e mai bine așa pentru cei care lucrează liniștiți acolo, cu zâmbetul pe buze și cu măiestria realizării unor clopote unice.

Lucrări în Maramureș
Vă prezentăm câteva din lucrările realizate în Maramureș.
Cu ocazia prăznuirii hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, din localitatea Moisei, au fost sfințite clopotele făurite la Turnătoria din Satulung: un clopot în greutate de 1600 kg, nota muzicală Re și un alt clopot, de 952 kg, nota muzicală Fa. Clopotele au fost realizate din bronz masiv, cu juguri de lemn și limba zburătoare, iconografie și ornamentație cu hramul mănăstirii.
Mănăstirea Rohia are, din 2019, clopote realizate în Satulung.
- clopot 1905 kg, nota Do,
- clopot 1132 kg, nota Mi,
- clopot 476 kg, nota La.
De asemenea, au fost realizate multe lucrări la biserici și mănăstiri din întreaga țară. Pe site-ul Turnătorie se găsește o listă completă cu lucrările realizate.