Trist. În funcție de PIB-ul pe locuitor, Maramureșul pe locul 5 în ADR N-V

Județul Maramureș face parte din categoria județelor de mărime medie, cu suprafață de 6303 km pătrați și populația după domiciliu la 1 iulie 2023 de 510400 locuitori. Ocupă locurile 15, după suprafață, respectiv 16 după populație în ierarhia județelor țării. Maramureșul are o pondere de 2,6% în suprafață și 2,4% în populația României. Densitatea populației este de 81 loc/km pătrat (raportat la populația după domiciliu la 1 iulie 2023).

Suprafața județului pe forme de relief este în proporție de:

- 43% zona muntoasă;

- 30% dealuri, podișuri și piemonturi;

- 27% depresiuni cu lunci și terase.

Ca mod de organizare administrativ-teritorială, județul Maramureș cuprinde:

- 2 municipii;

- 11 orașe;

- 63 de comune;

- 214 sate, din care 28 sate care aparțin de municipii, orașe.

Unul din indicatorii macroeconomici care exprimă nivelul de dezvoltare, respectiv puterea economică a unei regiuni (județ) este produsul intern brut.

La nivelul județului Maramureș, acesta se ridică la 20262.5 milioane lei față de 18164,2 milioane lei cu un an precedent, însemnând o creștere de 11,5 %.

PIB –ul este un agregat macroeconomic care exprimă în sinteză, puterea economică a unui județ, regiune sau țară. La nivelul județului Maramureș, acesta se ridica la 20262.5 milioane lei, în prețuri curente ale anului 2021, în creștere cu 11.5 % față de anul precedent, ultimele date definitive la nivel de județ și publicat de Institutul Național de Statistică.

Potrivit acestui indicator, județul Maramureș ocupă locul 3 în regiunea de Nord-Vest, după județele Cluj și Bihor.

PIB-ul pe locuitor este de 44702.8 lei în Maramureș, 57766.3 lei în regiunea de Nord-Vest și 62170.4 lei/locuitor la nivel național.

În funcție de PIB-ul pe locuitor, Maramureșul ocupă locul 26 (26 anul precedent) pe țară și penultimul loc în regiune, imediat peste județul Bistrița Năsăud. PIB-ul pe locuitor, în județul Maramureș, se situează sub media la nivel național, cât și sub media din regiunea Nord-Vest.

Valoarea mai redusă a indicatorului la nivelul județului Maramureș se datorează realizării de produse cu grad mic de complexitate, unde valoarea nou creată este redusă și a existenței unor sectoare cu aport mic la realizarea valorii adăugate brute, cum ar fi: industria de prelucrare a lemnului, comerț, servicii etc.

După Municipiul București, primele 5 județe privind produsul intern brut total sunt: Cluj, Timiș, Constanta, Prahova si Iași. Ultimele 5 județe sunt: Mehedinți, Tulcea, Călărași, Covasna si Giurgiu pe ultimul loc.

Regiunea de NORD-VEST, în clasamentul celor 8 regiuni de dezvoltare se păstrează pe locul 2. Regiunea Nord-Vest cuprinde județele: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.

Conform ultimelor date statistice în județul Maramureș sunt înregistrați 13.636 operatori economici activi1, Aceștia, după gradul de mărime se clasifică în:

- microîntreprinderi cu 0 – 9 salariați = 12420 (91% din total);

- întreprinderi mici cu 10 – 49 salariați =1041 (7.6 % din total);

- întreprinderi mijlocii cu 50 – 249 salariați =151 (1,1 % din total);

- întreprinderi mari cu 250 salariați şi peste = 24 ( 0,2 % din total).

Se constată că unitățile mici sub 50 de angajați dețin ponderea covârșitoare în totalul societăților comerciale active (98,7%).

Numărul societăților comerciale cu aport de capital străin (date furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului) înmatriculate în anul 2023 a fost de 60 cu un capital investit de 19.952 euro.

De asemenea, în anul 2032 am avut 133 de unități (profesioniști) intrate în procedura de insolvență și 313 de unități (profesioniști) în faliment.

Resursele de muncă ale județului Maramureș la 1 ianuarie 2023 erau de 282,7 mii persoane, reprezentând 55,2 % din populația totală.

Acestea se compuneau din:

1. Populația în vârstă de muncă: 284,6 mii persoane;

2. Pensionari în vârstă de muncă ce nu lucrează: 1,9 mii persoane;

3. Pensionari în vârstă de muncă cu incapacitate permanentă de muncă: 7,8 mii persoane;

4. Salariați sub și peste vârsta de muncă: - persoane;

5. Alte persoane sub și peste vârsta de muncă aflate in activitate: 8,5 mii persoane;

6. Soldul mișcării interjudețene (±): -0,7 mii persoane.

Pe sexe, resursele de muncă erau formate din 146,9 mii persoane (51,96%) erau bărbați și 135,8 mii persoane (48,03%) erau femei.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a structurilor de primire turistică în anul 2023 a fost de 3.348.816 locuri-zile, mai mare cu 13,1% față de anul 2022.

În anul 2023, pensiunile agroturistice au deținut cea mai mare pondere (35,0%) în totalul capacității de cazare turistică în funcțiune, fiind urmate de hoteluri 27,4%, pensiuni turistice urbane 11,1%, hosteluri 2,4%, apartamente 18,3%, şi celelalte

tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică 5,8%.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune în anul 2023 a fost de 15,1% pe total structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, iar pe tipuri de structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost: hoteluri (25,9%),

hosteluri (18,9%), vile turistice (6,7%), pensiuni turistice urbane (11,5%), moteluri (6,7%), cabane turistice (15,9%).

În anul 2023, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică au fost înregistrate 463.599 înnoptări la turiștii români (91,9%) şi 41.107 înnoptări la turiștii străini (8,1%).

Comparativ cu anul 2022, numărul înnoptărilor a crescut cu 11,5% per total, cu 9,0% la turiștii români şi cu 50,8% la turiștii străini.