Transportul feroviar românesc, în mare suferinţă!

În ciuda acestor „măsuri”, există un risc ridicat de accidente. Re­cent, se arată în materialul Aso­ciaţiei Pro Infrastructura, AGI­FER (organismul de investigații fe­roviare) a publicat un raport final în cazul deraierii trenului IR1765 Timi­șoara-Iași în gara Dej Călători în septembrie 2017.

Astfel, trenul care leagă Moldova de Ardeal și Banat a deraiat pe o linie care a fost reparată substanțial ultima oară acum 30 de ani, adică în 1988! Șina era atât de degradată încât viteza maximă permisă fusese scăzută la 50 km/h de la 100 km/h (viteza constructivă). Terasa­mentul era colmatat și acoperit de vegetație făcând imposibilă inspecția traverselor și a prinderilor.
Cârpeala făcută de CFR a fost un dezas­tru: s-au schimbat doar câteva sute de traverse de lemn pentru a putea menține viteza măcar la 50 km/h. Doar că, prin utilizarea unor firme neautorizate care au furnizat componente sub-standard, traversele noi (tot de lemn) au putrezit și au crăpat, iar puținii angajați din mentenanță (7 în loc de 43 - rezultat al disponibilizărilor) nu au reușit să identifice problema în timp util.
„Avem o subfinanțare cronică: anual rețeaua feroviară primește doar între 5 și 10% din necesarul de bani pentru mentenanță! În acest ritm, până în 2030-2040 nu vom mai avea cale ferată, lucru recunoscut inclusiv oficial în Ministerul Transporturilor România. Cerem alocare bugetară adecvată pentru a face măcar 150-200 km de reînnoiri (reparații capitale - RK) pe an și abordarea rețelei ca un tot unitar!”, se mai arată în materialul Asociaţiei Pro Infrastructura.

Problema ridicată este foarte serioasă. Dacă înainte de 1989 transportul pe calea ferată era preferat de cei care aveau de străbătut distanţe mari, dar şi pe transport de mărfuri, acum această modalitate de transport este evitată din cauza timpului mare necesar pentru a ajunge la destinaţie, din cauza nesiguranţei.

După ce mineritul şi metalurgia s-au închis în nord transportul feroviar de mărfuri a căzut, implicit cel de călători. Nu s-au mai alocat fonduri pentru reparaţii nici pentru calea ferată, dar nici pentru gara Baia Mare devenită un loc pentru oamenii străzii. Trenurile care vin spre Baia Mare şi pleacă de aici merg cu 45 de km la oră şi nu se prevăd modificări în viitorul apropiat. Încercând să vedem ce s-a mai publicat pe această temă am aflat şi câteva date interesante.
Chiar dacă sunt probleme, la nivel ge­neral, sunt excepţii de la regulă. Există, în acest moment, în România, linii de cale ferată, porţiuni de rute pe care se merge cu viteze incredibile pentru noi. Peste 100 de km la oră, peste 135-145 km la oră. Şi am aflat că la noi s-a circulat şi cu 200 de km la oră.
Pe M200 Brașov-Curtici, cea mai rapi­dă porțiune este între Ghioroc și Curtici, la granița cu Ungaria, unde tre­nurile pot atinge 160 km/h. În prezent, pe M200, pe cele mai multe porțiuni media este de 50 km/h, din cauza lucrărilor la reabilitarea Coridorului IV feroviar, între Coșlariu și granița ungară. Recent, CFR a testat, la o viteză de 160 km/h, sistemul de gestiune a traficului ERTMS, între Arad și Curtici.

Sunt porțiuni super-rapide, pe magistrala M800, București-Constanța, reabi­litată cu investiții de 900 milioane euro. Pe cei 225 km cele mai rapide trenuri fac două ore, cu o viteză medie de 112 km/h, fără oprire. Aceste trenuri ajung în 48 de minute la Ciulnița, cu o viteză medie de 136 km/h. Apoi, până la Fetești viteza medie este de 123 km/h. O porțiune ceva mai lentă este între Fetești și Medgidia (101 km/h), iar până la Constanța media este de 91 km/h pe cei sub 40 km.

O zonă foarte rapidă se găsește pe M300 Bucureşti-Oradea, fiind vorba de cei 92 km dintre București și Câmpina. Cele mai rapide trenuri fac 36 de minute pe cei 60 km dintre București și Ploiești Vest, existând cazuri în care trenurile au făcut și 32 de minute, ceea ce înseamnă o medie de peste 100 km/h, cu zone în care viteza maximă ajunge la 140 km/h. Porțiunea cea mai rapidă este între Buftea și Crivina, unde cel mai rapid tren (IR 346) poate rula constant cu 130 km/h, parcurgând 22 de km în 10 minute.

Magistrala 500 București-Suceava permite viteze de până la 140 km/h până la Ploiești Sud și de 120 km/h între Adjud și Suceava. M500 este a doua cea mai rapidă magistrală, unele trenuri făcând șase ore și 11 minute între București și Suceava, cu o viteză medie de 72 km/h. Porțiuni rapide sunt între Adjud și Bacău (medie 95 km/h) și Verești-Dolhasca (medie 90 km/h).
Pe M400 Brașov-Baia Mare trenurile pot atinge 100 km/h între Tușnad Sat și Lazărea (lângă Gheorgheni). Între Miercurea Ciuc și Băile Tușnad viteza medie este de 75 km/h. Per total, între Baia Mare și Brașov trenul face 9 ore și jumătate, media orară fiind 47 km/h.